Odetta Nestor a condus ONJN într-o perioadă care nu este vizată de raportul Curții de Conturi, care se referă la intervalul 2019-2023 din ONJN. Totuși, fosta președintă a emis un punct de vedere în care i-a urecheat pe ultimii șefi ai instituției, care nu s-au folosit de dreptul de a emite ordine de președinte menite să clarifice situațiile interpretabile. De remarcat faptul că Odetta a pus în raportul într-un anume contex, anume acțiuni pe care susține că le-a desfășurat în timpul „domniei” sale.

„Am văzut și eu concluziile recentului raport al Curții de Conturi referitor la activitatea tuturor direcțiilor de specialitate din cadrul ONJN și consider că este necesară o clarificare a unor aspecte esențiale pentru o corectă informare a publicului.

1.⁠ ⁠Incoerența controalelor Curții de Conturi. Pe parcursul mandatului meu ca președinte al ONJN, am fost supusă unor controale periodice din partea Curții de Conturi, iar fiecare raport emis a confirmat respectarea legislației în vigoare, fără a semnala probleme. Chiar dacă la acel moment au fost întrebări sau alte înțelegeri ale celor care executau acel control, cu argumentele legale din partea mea și a direcțiilor de specialitate în cadrul întâlnirilor de mediere, acestea au fost înțelese și preluate. Observațiile formulate în timpul verificărilor au fost analizate și adresate cu argumente legale, ceea ce a condus la concluzii favorabile. Niciun raport al Curții, în cei patru ani de activitate, NU a invocat probleme pe aceeași legislație în vigoare și astăzi.

În schimb, noul raport, deși bazat pe aceeași legislație, formulează concluzii diametral opuse. Acest lucru ridică semne de întrebare privind corectitudinea, ori atunci Curtea de Conturi nu și-a făcut treaba, ori acum au venit cu intenția de a emite un altfel de raport.

2.⁠ ⁠Lipsa de reglementări secundare și efectele sale. Pot să înțeleg că, după încheierea mandatului meu, anumite proceduri interne nu au mai fost implementate conform bunei practici administrative. Sau nu au mai fost actualizate. Un exemplu concret este neemiterea unor ordine necesare pentru aplicarea legislației secundare, ceea ce a condus la blocaje procedurale și la interpretări diferite, uneori eronate. Această lipsă de claritate a fost speculată și a dus la concluzii și recomandări din partea Curții de Conturi.

3.⁠ ⁠Aspecte tehnice și comparația cu alte jurisdicții. Un alt element problematic este referința la legislația altor țări, fără o contextualizare adecvată. Regulile fiscale și operaționale din domeniul jocurilor de noroc sunt specifice fiecărei jurisdicții și trebuie analizate în funcție de cadrul normativ național. Introducerea unor comparații cu alte state, fără a explica diferențele legislative și economice, poate crea confuzie în rândul publicului și poate duce la concluzii eronate despre conformitatea operatorilor cu obligațiile legale din România.

Publicarea unui raport cu astfel de concluzii, fără o analiză aprofundată și echilibrată, de către specialiști care să înțeleagă funcționalitatea domeniului, poate afecta percepția publică asupra domeniului și a operatorilor economici, deși aceștia au respectat legislația românească în vigoare și au achitat toate obligațiile fiscale conform normelor aplicabile”, susține Nestor.

Galerie foto

•