Decizie istorică dată de o instanță din Italia.
Curtea Civilă de Casație, Secția a III-a, a admis recursul formulat de un cetățean care, în 2012, jucând la o loterie video într-o casă de pariuri din Roma, a văzut tipărită o chitanță care atesta un câștig de peste 9.597.304 euro, scrie presa italiană.
Astfel de aparate de tip VLP sunt plasate de operatorul austriac Novomatic și în sedii deținut ede Loteria Română.
Compania concesionară, însă, nu plătise premiul, susținând că biletul era rezultatul unei defecțiuni a sistemului central, cauzată de o eroare informatică ce generase sute de câștiguri similare în întreaga țară.
Bărbatul intentase inițial acțiuni legale împotriva companiei, solicitând recunoașterea câștigurilor integrale sau, alternativ, cel puțin până la plafonul maxim al jackpotului stabilit de regulament (500.000 de euro).
După un lung proces legal în care a pierdut atât în primă, cât și în a doua instanță, Curtea Supremă a acceptat apelul, pronunțând o sentință detaliată de 42 de pagini care analizează în profunzime relația dintre managerii de jocuri de noroc publice și jucători.
Conform judecătorilor, așa-numita „validare” a câștigului de către sistemul central, invocată de companie pentru a refuza plata, nu poate fi interpretată ca o condiție de suspendare a dreptului jucătorului.
Chitanța emisă de terminal constituie o dovadă documentară suficientă a câștigului, cu condiția să conțină datele de identificare ale jocului, codurile de securitate și suma câștigată.
Acest document nu este un simplu titlu de legitimitate, ci reprezintă certificarea materială a câștigului, derivând dintr-o acțiune automată a sistemului telematic în sine, sub controlul exclusiv al managerului.
Instanța a subliniat că orice anomalii IT – cum ar fi cele care au avut loc efectiv în ziua câștigului, cu generarea multiplă și anormală de Jackpot-uri în locații diferite – nu pot fi reținute împotriva jucătorului.
Astfel de evenimente se încadrează pe deplin în sfera riscului antreprenorial al dealerului.
Faptul că anomalia a fost cauzată de o vulnerabilitate a sistemului informatic nu îl exonerează pe administrator de răspunderea pentru obligația contractuală și nici nu poate fi considerată un caz de forță majoră, în temeiul articolului 1218 din Codul Civil.
Orice nerespectare a cerințelor de către furnizorul extern (în acest caz, compania Barcrest, care a produs sistemul de jocuri) rămâne irelevantă în relația cu utilizatorul.
Nu numai atât. Judecătorii au considerat inadmisibil argumentul conform căruia clauza regulamentară care prevede validarea constituie o practică contractuală obligatorie.
Conform Curții, această clauză trebuie considerată abuzivă în temeiul Codului Consumatorului, întrucât conferă unilateral administratorului serviciului competența de a constata conformitatea serviciului furnizat și de a decide ex-post cu privire la încasarea efectivă a câștigurilor.
În plus, nu există nicio dovadă că metodele tehnice de validare au fost afișate în mod adecvat în sala de joc sau aduse la cunoștința jucătorului în momentul jocului, element care agravează inaplicabilitatea condițiilor contractuale.
Potrivit Curții, natura aleatorie a jocurilor de noroc nu exclude aplicarea protecțiilor prevăzute pentru contractele încheiate cu consumatorii. Prin urmare, operatorul nu poate invoca clauza de validare ca instrument pentru a evita plata premiului odată ce sistemul a certificat câștigul.
Prin anularea deciziei Curții de Apel din Florența, judecătorii Curții Supreme de Casație au trimis cazul înapoi unui nou complet de judecată pentru a stabili cuantumul exact al despăgubirii cuvenite, în limita maximă de 500.000 de euro.
Suma indicată pe chitanță – de peste 9 milioane – este considerată rezultatul anomaliei, dar asta nu înseamnă că nu există dreptul la câștigurile maxime realizabile legal.
În momentul câștigului, jackpotul era de puțin peste 400.000 de euro.
Aceasta este o decizie care va avea consecințe de anvergură.
Curtea de Casație a reconstituit funcționarea loteriilor video și aparatul de reglementare care le guvernează, evidențiind responsabilitățile companiei care le operează, protecția jucătorului și criteriile de transparență și informare în practicile contractuale ale jocurilor de noroc publice.