Din 2018, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) tot colectează bani din taxele operatorilor de jocuri de noroc cu obligația a pune pe picioare programe de prevenție și tratare a dependenței de jocuri de noroc, însă abia acum a fost deblocată o sumă pentru această misiune, trecută în caietul de sarcini din Programul Național de Interes Public „Conștient și Liber”.

Instituția aflată în subordinea Ministerului Finanțelor pune la bătaie 5.000.000 de euro dintre cele 27.000.000 de euro, suma totală adunată în conturile de la Trezorerie și care nu poate primi altă destinație decât cea pentru Joc Responsabil.

Statul ia 85% din taxa pe Joc Responsabil

La etajul 8 al Loteriei Române, Oficiul a organizat astăzi, pe durata a circa două ore, o sesiune de discuții neîngrădite, cu ocazia încheierii perioadei de 30 de zile în care proiectul s-a aflat în transparență publică.

În ultimii 7 ani, statul a crescut taxele pentru operatori de 100 de ori. Până de curând, 70% din taxa pentru Joc Responsabil mergea la Bugetul Statului, iar restul de 30% - la ONJN, tot pentru Joc Responsabil.

Recent, statul cel hulpav a mărit la 85% procentul din care se înfruptă, iar Oficiului i-a lăsat bucata de 15%. Și statul, și Oficiul au misiunea să facă prevenție de acești bani. Nu este clar ce face statul cu banii.

„Statul a fost un bun colector, dar nu a reușit să implementeze programe. S-a strâns o sumă mare de bani, am deblocat acele sume. ONJN dispune de sume considerabile”, și-a început discursul de la catedra amfiteatrului Loteriei președintele ONJN, Vlad Soare, de profesie avocat.

Același Soare a afirmat că acesta este „probabil cel mai important lucru din acest mandat”. La masă le-a avut vecine pe Ionela-Simona Dedu, directoare generală la Direcția de Management, și pe șefa Serviciului Juridic și Contencios Administrativ, Simona Speteanu. 

În sală s-a aflat și cel care conduce în același timp două direcții, Mihăiță Ruiu, precum și Ovidiu Valentin Alexei, director de cabinet al președintelui.

Cum inițiativa aparține unei instituții publice, iar suma este nerambursabilă, suspiciunile că desemnarea dosarelor câștigătoare se va face pe combinații de culise sunt până la cer, într-un stat corupt până în măduva oaselor.

„Trebuie să fie un concurs real”, a grăit Soare, care a externalizat activitățile conexe. Algoritmii vor veni de la o comisie a Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.

Lume pestriță în sală

Cele 5.000.000 de euro au făcut cu ochiul multora, fie că au habar sau nu despre subiect. Astfel, o lume pestriță a dat târcoale și a populat sala în care s-au propus amendamente.

Unii nu aveau de-a face cu domeniul, dar s-au așezat cuminiți în scaune curioși să vadă cu ochii lor dacă statul este serios în privința proiectului sau mimează competiția. Se crede că marii „șacali” nu și-au făcut apariția.

În sală au pătruns ONG-uri care se ocupă de migranți și de refugiați (s-a bătut monedă că ucrainenii au în sânge jocurile de noroc), asociații specializate în protecția mediului, precum și o organizație care are în sânge cultura, cazul lui Dragoș Pandele, soțul actriței Anca Sigartău. 

În momentul în care a luat cuvântul, bărbatul cu înfățișare de teolog s-a prezentat ca reprezentant al Asociației „La Scenă Deschisă”.

În 2015, un proiect scris de Pandele, pe atunci consilier al actualei soții, a stârnit zâmbete, având erori gramaticale. Proiectul avea ca temă „Bacău, capitală culturală europeană”. Un an mai târziu, a ieșit scandal și după organizarea primei ediţii a festivalului Theaterstock.

„Ne-am cunoscut în fața Teatrului Bulandra, după spectacolul „Unchiul Vanea', unde a venit cu prietena mea Luminița Gheorghiu. Ea ne-a făcut cunoștință. Terminasem master-ul la regie.

Am rămas prieteni foarte buni, iar după ani de zile, când m-am gândit să demarez un proiect de educație, mi-am dat seama că singurul om care ar fi putut să facă posibil proiectul era Dragoș. Și asta pentru că era de departe unul dintre cei mai deștepți oameni cu care lucrasem. 

Într-o bună zi, mi-a atins mâna și acea atingere a fost cel mai frumos „Te iubesc și îmi doresc să fim împreună'” din toată viața mea. Știam că sufletele ce se însoțesc frumos pe pământ nu au nevoie de cuvinte, dar credeam că asta se întâmplă doar în povești.

Cea mai importantă calitate a lui este inteligența căptușită cu o educație solidă și pusă în slujba celorlalți și a Bunului Dumnezeu”, și-a povestit Anca Sigartău relația de iubire cu Dragoș Pandele, pentru viva.

Un proiect nu poate primi mai mult de 100.000 de euro

ONJN le cântă în strună tuturor celor dornici să aplice, anunțând că se califică și ONG-urile înființate ieri.

În plus, a fost scoasă dintre condițiile obligatorii de selecție prevederea că aplicantul trebuie să fi avut un proiect identic sau asemănător făcut în ultimii trei ani. Fiind un teritoriu nou, exista riscul să nu se califice nicio entitate.

Proiectul se supune Legii 350 și cere o cofinanțare de 10%. Se discută ca, în lipsa banilor, să se poată face compensarea în natură. 

Așadar, cine vrea să pună mâna pe toate cele 5.000.000 de euro trebuie să aibă în conturi o garanție de 500.000 de euro. Asta în teorie.

Practic, un ONG nu poate obține mai mult de 100.000 de euro pentru un singur proiect (minimul sumei pentru care se poate aplica este de 100.000 de lei).

Se pot înscrie și autorități publice și sunt acceptate parteneriatele cu privați, dar care nu pot folosi banii, ci doar își pot aduce aportul lor la proiect. Vlad Soare a specificat că nu dorește ca banii să ajungă în mâinile operatorilor, pentru a nu da naștere la discuții.

Galerie foto

• 

• 

•