Suprareglementarea industriei jocurilor de noroc riscă să reducă investițiile, să afecteze afacerile conexe și să genereze pierderi la bugetul de stat, într-un sector cu afaceri de peste 17 miliarde de lei și mai mult de 3.000 de companii active, a declarat azi consultantul economic Adrian Negrescu.
„Sunt business-uri conexe acestei industrii și, în momentul în care noi intervenim, nu facem altceva decât să pierdem bani la buget. Vorbim de taxe și impozite, vorbim de miliarde și miliarde de lei care se pierd din cauza unei reglementări incoerente.
Cred că este sănătos ca, atunci când se propun modificări legislative, să se facă studii de impact pentru a observa care sunt efectele economice, astfel încât să fie potențată industria respectivă și să fie aduși mai mulți bani la buget, într-o perioadă în care statul are nevoie, bineînțeles, de venituri suplimentare.
Noi aici vorbim despre o afacere de peste 17 miliarde de lei, cu peste 3.000 de companii care au crescut semnificativ în ultima perioadă și care angajează un număr important de români.
Întotdeauna trebuie să ne gândim la efectul acestui fenomen, la faptul că aducem bani la buget și că atragem investitori, nu să-i alungăm din România”, a menționat Adrian Negrescu, la o dezbatere privind viitorul reglementării jocurilor de noroc în România.
„În momentul în care vii și suprareglementezi un domeniu care crește, care angajează oameni, care creează afaceri pe orizontală, nu faci altceva decât să reduci potențialul de creștere și posibilitatea de a atrage investiții.
Și nu vorbim doar de logistica acestui tip de activitate, ci și de spații comerciale, de dezvoltarea afacerilor, de publicitate, de tot ce înseamnă marketing și business-uri conexe. Toate acestea, într-un potențial context de suprareglementare, nu fac altceva decât să genereze pierderi la bugetul statului”, a adăugat Negrescu.
În opinia sa, soluția este o reglementare coerentă și predictibilă, nu interzicerea.
„Au scăzut vânzările. Anul acesta avem o problemă cu consumul. Peste tot, lumea și-a redus cheltuielile și inclusiv industria dumneavoastră (industria jocurilor de noroc, n.r.) este puternic afectată.
Soluția nu este să interzicem, ci să vedem cum putem acționa inteligent, astfel încât să nu omorâm business-urile cu potențial, ci să dezvoltăm lanțuri de business în România, bazate pe reglementări corecte, coerente și predictibile.
De asta avem nevoie ceea ce, din păcate, nu prea putem spune despre România în momentul de față”, a mai spus consultantul economic.
„Un stat abuziv”
Președintele Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), Odeta Nestor, a avertizat la aceeași conferință că, după segmentul retail, restricțiile din industria jocurilor de noroc se vor extinde și asupra online-ului, în lipsa unor politici publice coerente și a unei poziții unitare a industriei.
„Nu pot decât să îmi pară foarte rău și să-mi cer scuze în numele statului român, care, cu toată responsabilitatea, declar că este un stat abuziv. În România, astăzi, ceea ce se întâmplă arată un stat căruia nu-i pasă.
Și vă spun, nu numai Guvernul, mă lovesc în fiecare zi, când merg în Parlament, în comisiile de specialitate, de această nepăsare. Nu interesează pe nimeni, să știți.
Și cred că acest lucru s-a întâmplat și de aceea suntem în situația în care suntem astăzi. Nu se va face și nu se face diferența între online și retail. Următorul pas o să fie online-ul.
Sunt alături de dumneavoastră și sunt convinsă că nu vom putea face nimic dacă nu vom fi împreună”, a declarat Odeta Nestor, la dezbaterea privind viitorul reglementării jocurilor de noroc în România.
Președintele Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), Alexandru Domșa, a afirmat miercuri că industria jocurilor de noroc se confruntă cu o problemă de supra-reglementare.
Industria reclamă și vidul legislativ. Astfel, decimarea sălilor se produce inclusiv în localitățile care n-au luat încă o decizie privind reglementare, întrucât ONJN nu autorizează aparate fără documentul de la primărie, iar în acest timp, firmele cad sub minimul de sloturi pe firmă și/sau pe locație. Normele ar fi trebuit să vină de la ONJN și de la Finanțe.
„În acest moment, industria se confruntă cu o problemă de supra-reglementare, în primul rând pentru că se intervine legislativ în acest domeniu de mai multe ori într-un an, iar în decurs de șase luni am trecut printr-o creștere a nivelului de taxare cu aproximativ 30% și printr-un proces de autorizare la nivel local care a fost impus prin ordonanța de urgență de la sfârșitul lunii februarie 2026.
Există un vid legislativ pentru că nu există o perioadă tranzitorie stabilită de această ordonanță de urgență. Deja o treime din locațiile de la nivel național au fost închise pentru că există un număr minim de aparate per locație pentru ca locația să funcționeze și există un număr minim de aparate per operator pentru ca operatorii să poată funcționa în mod legal, în caz contrar revocându-se licența, pur și simplu”, a spus Alexandru Domșa.
Potrivit acestuia, în mare parte locațiile au fost închise din cauza acestui vid legislativ, care „ar fi putut fi rezolvat foarte ușor prin intermediul unei norme tranzitorii și nu ar fi afectat cu absolut nimic politica legislativă de implicare a autorităților locale în procesul de autorizare”.
