Propunerea de a introduce o taxă europeană pe jocurile de noroc online pentru a finanța următorul Buget al Uniunii Europene rămâne în centrul dezbaterii politice de la Bruxelles.
Problema este adusă în discuție de o analiză amănunțită publicată de Politico, care evidențiază modul în care măsura divizează deja statele membre, cu mult înainte ca instituția, Comisia Europeană, să prezinte o propunere legislativă formală. Ideea unei noi taxe pe sectorul jocurilor de noroc nu este nouă.
În ultimele luni, Parlamentul European a inclus o taxă pe jocurile de noroc online printre posibilele noi „resurse proprii” ale Uniunii, destinate să contribuie la finanțarea noului Cadru Financiar Multianual 2028-2034, care se așteaptă să ajungă la 2 trilioane de euro.
Scopul este de a strânge noi venituri pentru a sprijini creșterea cheltuielilor comune, în special pentru apărare și rambursarea datoriilor suportate în timpul pandemiei, fără a împovăra și mai mult contribuțiile naționale ale statelor membre.
Conform estimărilor Comisiei Europene, o taxă de 3% pe veniturile nete din jocurile de noroc online ar putea genera aproximativ 1,9 miliarde de euro anual, peste 13 miliarde de euro pe întregul ciclu bugetar. Propunerea inițială a fost de 1%, dar, în timp, procentul a crescut.
Problema există în Parlamentul European. Ca răspuns la o întrebare din partea mai multor eurodeputați, Comisia a clarificat că posibila introducere a unei noi resurse proprii legate de jocurile de noroc online se încadrează exclusiv în cadrul propunerilor pentru viitorul buget al UE și că orice decizie va necesita aprobarea unanimă a statelor membre, precum și ratificarea de către parlamentele naționale respective. Bruxelles-ul a clarificat, de asemenea, că, în această etapă, nu există o decizie finală privind introducerea taxei.
Malta face opoziție puternică
Între timp, însă, ciocnirea politică s-a produs. În fruntea opoziției se află Malta, care consideră sectorul jocurilor de noroc unul dintre atuurile strategice ale economiei sale.
Industria jocurilor de noroc reprezintă aproximativ 12% din produsul intern brut al insulei și găzduiește numeroși operatori internaționali, atrași de-a lungul anilor de un sistem de licențiere favorabil și un regim fiscal convenabil.
Prim-ministrul maltez Robert Abela a fost clar: guvernul nu va accepta introducerea unor taxe europene destinate finanțării cheltuielilor UE.
Potrivit oficialilor de la La Valletta, o creștere a impozitelor ar face sectorul reglementat mai puțin competitiv ar favoriza piața ilegală și ar împinge multe companii să își relocheze operațiunile în afara Europei.
Temerile Maltei nu sunt izolate. Conform relatărilor din presă, patru surse diplomatice confirmă că insula a primit sprijin din partea altor țări mediteraneene - Italia, Spania și Portugalia - care se opun propunerii înaintată de eurodeputatul socialist Victor Negrescu.
Motivele diferă însă de la o țară la alta. Spania ar fi cel mai mare contribuabil la noua taxă, cu un cost estimat de aproximativ 414 milioane de euro pe an, aproape un sfert din veniturile totale preconizate. Contribuția Maltei s-ar ridica la aproximativ 165 de milioane de euro, o cifră deosebit de semnificativă, având în vedere dimensiunea economiei sale naționale.
Portugalia, pe de altă parte, se teme că o impozitare mai mare ar reduce resursele alocate programelor sociale și de sănătate finanțate prin loterii publice și pariuri gestionate de concesionarul Santa Casa da Misericórdia de Lisboa.
Cazul italian este mai interesant. Opoziția Romei i-ar fi surprins pe mulți susținători ai taxei. Spre deosebire de Spania și Malta, Italia nu s-ar număra printre țările cele mai penalizate de noua taxă.
Conform estimărilor Comisiei Europene, contribuția Italiei ar reprezenta doar 7% din veniturile totale din noua taxă, o pondere semnificativ mai mică decât ponderea obișnuită a Italiei în bugetul european.
În ciuda acestui fapt, guvernul italian se numără printre cei care își exprimă îndoielile cu privire la propunere. Totuși, partidul premierului Giorgia Meloni a demonstrat o anumită deschidere față de sectorul jocurilor de noroc legale în ultimii ani.
Aici este de menționat, în mod specific, rezoluția parlamentară adoptată în 2025, care solicită guvernului să ia în considerare revizuirea interdicției privind publicitatea companiilor de pariuri în fotbalul profesionist, un subiect despre care dezbaterea este încă în desfășurare.
Shilton, de partea taxei: a pierdut o avere la cursele de cai
Noua taxă este susținută însă de Peter Shilton (76 de ani), legendarul portar al Angliei, rămas în istorie și pentru celebrul gol „Mâna lui Dumnezeu”, al lui Diego Armando Maradona, de la la Cupa Mondială din 1986.
După ce și-a dezvăluit public dependența de jocuri de noroc, care a durat peste 40 de ani și l-a costat peste un milion de lire sterline în pariuri la curse de cai, Shilton se angajează acum să prevină jocurile de noroc patologice prin intermediul unei fundații.
Deși un susținător ferm al Brexitului, fostul fotbalist a devenit una dintre imaginile campaniei în favoarea unei taxe europene pe jocurile de noroc online. Potrivit lui Shilton, taxe mai mari ar reduce și resursele publicitare ale operatorilor, limitând astfel capacitatea sectorului de a atrage jucători noi.
Industria respinge această abordare. Maarten Haijer, secretarul general al Asociației Europene de Jocuri de Noroc și Pariuri (EGBA), susține că o creștere a impozitării ar duce inevitabil la cote mai puțin competitive pentru clienți, încurajând consumatorii să treacă la operatori ilegali, care sunt ușor accesibili online.
O poziție mai nuanțată vine din lumea academică. Nicola Matteucci, economist la Universitatea Politehnică din Marche, observă că există cu siguranță un nivel dincolo de care creșterea costurilor poate reduce cererea de jocuri de noroc, dar consideră că argumentul conform căruia o ușoară creștere a impozitării ar declanșa automat o migrare către piața ilegală este excesiv.
Potrivit profesorului, jucătorii nu se comportă întotdeauna ca niște consumatori perfect raționali și este posibil să nu își schimbe semnificativ obiceiurile din cauza variațiilor limitate ale cotelor.
Se așteaptă ca dezbaterea să se intensifice în lunile următoare. Înainte ca orice nouă taxă să poată intra în vigoare, Comisia va trebui să prezinte o propunere formală, ca parte a noului pachet bugetar european.
Ulterior, va fi necesar un vot unanim al celor 27 de state membre, un pas care, având în vedere pozițiile deja apărute, promite să fie unul deosebit de complex.
