Jocurile de noroc se află la un punct de cotitură istoric în Croația. Guvernul de la Zagreb plănuiește o reformă menită să transforme întregul cadru de reglementare.
Pachetul de măsuri, susținut de o coaliție de reprezentanți din sectoarele sănătății, educației, mass-media și afacerilor, își propune să consolideze protecția grupurilor vulnerabile, să îmbunătățească transparența fiscală și să introducă o strategie națională pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc până în 2030.
Nucleul reformei include introducerea identificării obligatorii pentru toți jucătorii, atât online, cât și în persoană, și înființarea unui registru național de autoexcludere. Sălile de jocuri, casele de pariuri și terminalele self-service vor trebui mutate departe de școli și lăcașuri religioase.
Guvernul estimează că mai mult de jumătate din punctele de vânzare actuale vor fi forțate să se mute sau să se închidă. Barurile și restaurantele nu vor mai putea găzdui terminale de pariuri.
Un alt aspect crucial este publicitatea. Promoțiile vor fi interzise la televizor, radio și internet între orele 6:00 și 23:00. Utilizarea vedetelor, a sportivilor și a influencerilor în toate campaniile de marketing va fi interzisă. Publicitatea tipărită și cea exterioară vor fi sever limitate, în timp ce furnizorii de materiale digitale vor fi obligați să adopte măsuri tehnice pentru a împiedica accesul minorilor la conținut.
Potrivit secretarului de stat Tereza Rogić Lugarić, „Progresul tehnologic a făcut jocurile de noroc prea accesibile, iar aceste măsuri servesc la restabilirea unui cadru de responsabilitate și control.”
Reforma legislativă este însoțită de un plan de acțiune multianual: „Strategia națională pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc până în 2030”, elaborată împreună cu Ministerul Sănătății și Institutul de Sănătate Publică, include intervenții privind sănătatea mintală, prevenția școlară, alfabetizarea digitală și colaborarea internațională.
Aceasta este prima dată când dependența de jocuri de noroc a fost tratată ca o urgență de sănătate publică, cu implicații sociale, psihologice și economice.
Conform datelor oficiale, aproximativ 40.000 de croați suferă de tulburări de jocuri de noroc, iar 13% dintre elevii de liceu prezintă deja un comportament problematic.
Licența anuală pentru cazinourile terestre crește cu 200.000 de euro
În același timp, va fi introdus un nou sistem de impozitare progresivă.
Câștigurile sub 1.500 EUR vor fi impozitate cu 10% (la noi, cele sub 10.000 de lei, circa 2.000 EUR, sunt impozitate cu 4%), iar cele peste 70.000 EUR cu 30%.
Licențele anuale pentru cazinourile terestre vor crește de la 400.000 EUR la 600.000 EUR, iar operatorii online vor înregistra și ei creșteri.
Autoritățile se așteaptă la venituri suplimentare între 50 și 70 de milioane EUR pe an, din care cel puțin 11% vor fi alocate programelor de prevenire și tratament a dependenței, în timp ce restul va finanța educație, asistență medicală și inițiative sociale.
Nu lipsesc criticile. Asociația Croată a Operatorilor HUBPS și Grupul European EUROMAT avertizează asupra riscului de pierdere a până la 15.000 de locuri de muncă, cu impact sever pentru micii operatori.
Un avertizează a fost lansat în legătură cu un posibil efect de bumerang: restricționarea publicității legale ar putea încuraja migrarea către platforme nereglementate. Riscul este o proliferare a cazinourilor digitale ilegale.
Guvernul nu dă semne că ar da înapoi. O nouă autoritate de reglementare va fi responsabilă de monitorizarea conformității, supravegherea licențelor și impunerea de sancțiuni.
Cei care nu respectă noile reglementări riscă amenzi sau revocarea licențelor.
Ministerul Finanțelor a testat deja un sistem automat de detectare a cuvintelor-cheie pentru a bloca site-urile ilegale și intenționează să solicite furnizorilor de plăți să blocheze tranzacțiile către operatori neautorizați.
Guvernul Plenković își propune să construiască un sistem mai echitabil, mai sigur și mai responsabil. Întregul peisaj balcanic privește acum spre Zagreb: Serbia, Bosnia și Muntenegru ar putea urma în curând exemplul Croației.
