Posibilitatea unei noi taxe europene asupra jocurilor de noroc online a fost adusă oficial în atenția Comisiei Europene și provoacă discuții.
Deputații europeni Dick Erixon, Charlie Weimers și Beatrice Timgren, membri ai Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, au depus o întrebare scrisă prin care solicită clarificări cu privire la compatibilitatea unei potențiale taxe europene asupra jocurilor de noroc online cu principiile fundamentale care guvernează competențele Uniunii.
Inițiativa vine după ce Parlamentul European, în rezoluția sa privind cadrul financiar multianual 2028-2034, aprobată pe 28 aprilie, a identificat o taxă asupra jocurilor de noroc online printre posibilele noi „resurse proprii” ale Uniunii.
Măsura a fost inclusă în dezbaterea mai amplă privind sursele alternative de finanțare a bugetului european, alături de alte opțiuni fiscale legate de serviciile digitale și activitățile cu criptomonede.
Conform estimărilor care au circulat în ultimele săptămâni, o taxă de 3% asupra veniturilor nete din jocurile de noroc online ar putea genera aproximativ 1,9 miliarde de euro anual, echivalentul a peste 13 miliarde de euro pe întregul ciclu bugetar 2028-2034.
Propunerea a fost susținută, în special, de membrii Parlamentului European, în favoarea unor noi resurse proprii capabile să reducă povara contribuțiilor naționale și să finanțeze priorități comune, inclusiv educația, politicile pentru tineret, sănătatea mintală, prevenirea dependenței și protecția copilului.
Acest punct se află în centrul criticilor ridicate de deputații europeni ECR. Întrebarea subliniază faptul că jocurile de noroc sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile și, prin urmare, rămân o chestiune reglementată în principal de statele membre.
Deputații europeni amintesc, de asemenea, decizia Comisiei din 2017, când procedurile de încălcare a dreptului comunitar și plângerile legate de sectorul jocurilor de noroc au fost închise, pe baza evaluării că aceste probleme ar putea fi gestionate mai eficient la nivel național.
De aici și întrebarea adresată Bruxelles-ului: pe ce bază juridică ar putea fi considerată o taxă europeană pe jocurile de noroc online compatibilă cu principiul atribuirii competențelor și cu principiul subsidiarității, având în vedere că Uniunea Europeană nu are competență fiscală generală conferită de statele membre?
O a doua întrebare privește utilitatea economică reală a măsurii. Potrivit petiționarilor, Comisia ar trebui să explice cum finanțarea bugetului european printr-o taxă pe jocurile de noroc online ar fi mai benefică pentru cetățeni decât contribuțiile directe din partea statelor membre, având în vedere că ambele forme de finanțare au, în cele din urmă, un impact asupra aceleiași economii.
Întrebarea abordează, de asemenea, problema concurenței fiscale. Deputații europeni întreabă dacă Comisia intenționează să evalueze costurile unei posibile armonizări a cotelor de impozitare a jocurilor de noroc online, ceea ce ar putea reduce capacitatea statelor membre de a-și defini în mod independent propriile modele fiscale și de reglementare.
În prezent, nu există nicio propunere legislativă formală. Orice noi resurse proprii ale UE ar necesita un proces politic complex, necesitând acordul unanim al statelor membre și aprobarea Parlamentului European.
Problema pare deosebit de sensibilă tocmai pentru că privește un sector, jocurile de noroc online, care, în ciuda dimensiunii sale transfrontaliere puternice, continuă să fie reglementat și impozitat foarte diferit în fiecare țară.
Prin urmare, răspunsul Comisiei va fi crucial pentru a înțelege dacă ideea unei taxe europene pe jocurile de noroc online va rămâne o propunere politică preliminară sau dacă poate fi tradusă într-o direcție concretă în cadrul următorului buget multianual al Uniunii.
Pentru sectorul jocurilor de noroc, este un pas urmărit cu atenție. Pentru prima dată, jocurile de noroc online intră explicit în dezbaterea privind viitoarele surse de finanțare pentru Uniunea Europeană.
