În urma răspunsului Comisiei Europene la petițiile depuse de Michalis Iona din Cipru și Giovanni Fiorillo din Italia privind publicitatea jocurilor de noroc, dezbaterea din cadrul Comisiei pentru petiții a Parlamentului European a scos la iveală poziții diferite cu privire la echilibrul dintre protecția consumatorilor, protecția minorilor și lupta împotriva pieței ilegale.

În timpul discuției, Peter Agius (PPE) a aplaudat deciziile luate de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește viitoarea Lege privind echitatea digitală și decizia de a nu introduce prevederi specifice privind jocurile de noroc, lăsând problema în competența statelor membre.

De asemenea, europarlamentarul maltez a susținut necesitatea de a menține un nivel ridicat de concentrare asupra protecției minorilor, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele pe care o potențială interdicție a publicității le-ar putea avea asupra pieței reglementate.

„Experiența anterioară ne-a arătat că, cu cât există mai multă reglementare, cu atât este mai mare presiunea către ilegalitate”, a afirmat Agius, de meserie avocat. A fost citat un studiu din 2024, în care se susține faptul că, în unele state membre, piața jocurilor de noroc fără licență atinge cote între 60% și 66%.

Agius a făcut referire și la un studiu realizat de autoritatea franceză pentru jocuri de noroc, care a constatat că dependența și comportamentul problematic în rândul minorilor sunt mai răspândite în prezența operatorilor ilegali.

Europarlamentara neafiliată Maria Zacharia a adoptat o abordare diferită, definind problema ca o preocupare de sănătate publică și protecție a copilului. Potrivit grecoaicei, publicitatea jocurilor de noroc este acum prezentă în numeroase contexte, de la televiziune la spații publice și facilități sportive, contribuind la normalizarea fenomenului în ochii tinerilor.

„Publicitatea jocurilor de noroc este acum peste tot: la televizor, pe străzi, pe stadioane și pe locurile de joacă. Copiii cresc văzând jocurile de noroc ca pe o formă de divertisment, dar nu sunt doar un joc, deoarece creează dependență și poate duce la colaps economic”, a spus aceasta.

Recunoscând că acordarea de licențe ține de jurisdicția națională, Zacharia a subliniat că Uniunea Europeană are instrumente pentru protecția consumatorilor, protecția minorilor, piața unică digitală, publicitate și protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze mai atent dacă platformele digitale respectă normele existente și dacă minorii pot fi atinși prin publicitate. „Sănătatea și protecția minorilor trebuie să aibă prioritate față de profiturile industriei jocurilor de noroc”, a spus Zacharia, adăugând: „Comisia trebuie să facă ceva”.

La finalul dezbaterii, Michalis Iona, autorul uneia dintre cele două petiții examinate, a luat din nou cuvântul, reiterând tema centrală a inițiativei sale: expunerea constantă la publicitate. A menționat că fenomenul nu privește doar smartphone-urile și rețelele sociale, ci și mass-media tradiționale și publicitatea outdoor.

„Cert este că publicitatea nu vine doar prin intermediul telefoanelor. Pentru mine, un exemplu clar este Cupa Mondială aflată în desfășurare.

În timpul pauzelor publicitare, vedem o mulțime de reclame legate de jocuri de noroc și pariuri”, a declarat cipriotul. Iona a subliniat, de asemenea, impactul potențial asupra minorilor, invocând publicul numeros atins de evenimentele sportive internaționale.

„Cred că practic întreaga lume urmărește o Cupă Mondială. Este unul dintre cele mai urmărite evenimente din lume și, prin urmare, și ei sunt expuși la acest tip de mesaj”, susține Iona.

În cele din urmă, Iona a atras atenția și asupra prezenței publicității fizice: „În ceea ce mă privește, problema privește și panourile publicitare de-a lungul autostrăzilor și în multe alte locuri.

Ceea ce încerc să evidențiez este problema afișajului continuu. Trebuie să încercăm să facem ceva în privința acestei utilizări masive a publicității”.

Galerie foto

•