Raportul ESPAD 2024, publicat ca parte a European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (Proiectul de Sondaj în Școlile Europene privind Alcoolul și Alte Droguri), surprinde obiceiurile și comportamentele legate de jocurile de noroc în rândul elevilor de pe Bătrânul Continent.
Este un studiu european realizat în 2024 pe un eșantion de 113.882 de elevi cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani din 37 de țări europene.
Datele colectate arată că fenomenul este răspândit, cu tendințe care variază semnificativ de la o țară la alta. România se remarcă în mod clar prin nivelurile de participare în rândul tinerilor.
Conform studiului, 23% dintre elevii din țările participante au raportat că au jucat jocuri de noroc cel puțin o dată în ultimele 12 luni, inclusiv jocuri de noroc terestre și online.
În România, procentul este de 25%, lider la acest capitol fiind Italia (45%), urmată de Islanda (41%) și Grecia (36%). La celălalt capăt al spectrului, Georgia, Suedia, Finlanda și Austria, care au înregistrat cele mai mici procente, toate sub 13%.
Dacă ne uităm doar la jocurile de noroc cu prezență fizică, România, cu cele 21%, este la jumătatea Italiei, care rămâne în fruntea acestui domeniu, 44% dintre studenți declarând că au jucat într-un mediu fizic (teren) în ultimul an. Islanda (34%) și Grecia (33%) o urmează.
În toate țările, băieții prezintă o prevalență mai mare decât fetele, deși în unele națiuni, cum ar fi Islanda, diferențele de gen sunt minime.
În ceea ce privește jocurile de noroc online, media în țările ESPAD este de 14%. România este ușor peste medie, cu 18%.
Cele mai mari rate de jocuri de noroc online sunt înregistrate în Islanda (31%) și Grecia (26%). Și aici, băieții joacă mai frecvent decât fetele, cele mai mari diferențe de gen fiind observate în Grecia, Polonia și în Muntenegru.
Jocurile de cărți sau zaruri au fost raportate de 50% dintre studenții care au jucat jocuri de noroc în medii fizice, în timp ce pariurile sportive sau pe curse de animale au implicat 45% dintre participanți.
În jocurile de noroc online, pariurile pe sporturi sau animale sunt cea mai comună activitate, 55% dintre jucătorii online declarând că au participat.
A doua cea mai populară activitate sunt jocurile de cărți sau zaruri (51%), urmate de loterii (47%) și, în final, aparatele de slot, care implică aproximativ 38% dintre jucătorii online.
Cu un procent de 62%, românii sunt primii pe continent
Este important să evidențiem datele care privesc România.
Când vine vorba de aparate de slot, tinerii români le preferă pe cele online față de cele terestre (62% față de 47%). Cifra pune România în topul țărilor în care elevii joacă păcănele virtuale.
Dar situația este inversată la jocurile de cărți, unde românii au rămas tradiționaști (61% terestre față de 51% pe online).
La pariuri sportive și pe animale, online este în ușor avantaj (52-45). Tendința este inversată pentru loterii (41 terestre față de 35 online).
O altă constatare semnificativă se referă la comportamentele considerate excesive: 5,7% dintre elevii europeni incluși în studiu au prezentat semne de jocuri de noroc excesive.
Cele mai mari procente au fost găsite în Kosovo (19%), Muntenegru (12%) și Grecia (11%), în timp ce cele mai mici valori au fost observate în Monaco, Georgia, Insulele Feroe și Malta.
În medie, 22% dintre elevii care au jucat jocuri de noroc în ultimele 12 luni au prezentat comportamente considerate excesive. Și aici, diferențele de gen sunt marcate, cu 28% dintre băieți față de 10% dintre fete.
