O propunere de taxă europeană pe iGaming alimentează din nou dezbaterea politică la Bruxelles și, în special, în Malta, unde sectorul este o piatră de temelie a economiei naționale.

Presa europeană remarcă propunerea venită de la eurodeputatul socialist român Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisiei Bugetare (BUDG), care a reînviat o idee mai veche, cea a introducerii unei taxe UE pe profiturile cazinourilor online și ale companiilor de pariuri.

Vorbind în fața Comisiei Bugetare (BUDG), Negrescu a discutat despre o posibilă cotă inițială de 1%, despre care estimează că ar putea genera „zeci de miliarde de euro” pentru bugetul UE.

Problema, a explicat el, este direct legată de sustenabilitatea noii perspective financiare europene.

Bugetul de 2 trilioane de euro propus de Comisie riscă să nu aibă resursele necesare, deoarece se bazează pe contribuții sporite din partea statelor membre și pe noi taxe comune care necesită unanimitate, o cerință care în prezent nu există.

Practic, gândindu-se cum să facă rost de bani pentru UE, pesedistului i-au fugit gândurile la jocurile de noroc.

Cum i-a venit ideea? Negrescu a adăugat că, împreună cu colegii săi social-democrați, au evaluat anumite activități economice care beneficiază de piața unică, fără a contribui în mod adecvat la dezvoltarea UE.

Printre acestea, românul a evidențiat industria jocurilor de noroc online, menționând că multe companii au sediul în țări cu cote de impozitare foarte mici și că, în unele cazuri, aceste servicii nici măcar nu sunt supuse TVA-ului.

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, lipsa unei reglementări europene uniforme ar permite unor părți ale sectorului să ocolească bugetele naționale și ale UE, în ciuda faptului că operează în cadrul pieței unice.

Maltezii au sărit ca arși

Inițiativa liderului PSD a stârnit însă imediat critici în rândul eurodeputaților maltezi, îngrijorați de impactul asupra unui sector strategic pentru insulă.

Naționalistul Peter Agius a denunțat deschis riscul ca „socialiștii europeni să dorească să impună o taxă pe jocurile de noroc online”, interpretând amendamentul ca un atac direct la adresa modelului maltez, bazat pe un regim fiscal și un cadru național de reglementare autonome.

Deputatul laburist Alex Agius Saliba, tot din Grupul S&D, a adoptat o poziție mai prudentă, menținând în același timp o linie de opoziție.

El a clarificat pentru Times of Malta că amendamentele propuse de Negrescu nu reprezintă neapărat poziția oficială a socialiștilor europeni: „Problema nu a fost încă discutată la nivel de grup”. Practic, Negrescu a vorbit de capul lui!

Agius Saliba a asigurat, de asemenea, că, și dacă grupul ar susține ideea, reprezentanții maltezi ar pune interesele naționale pe primul loc și ar vota împotriva acesteia.

Dintr-o perspectivă instituțională, propunerea pare departe de a fi implementată, fiind o soluție fantezistă. Parlamentul European nu are, de fapt, puterea independentă de a introduce o taxă UE.

Orice taxă comunitară necesită unanimitatea celor 27 de guverne naționale, pentru a putea fi impusă.

Surse europene citate de ziarul maltez subliniază că, dacă s-ar ajunge efectiv la acest nivel, Malta și-ar exercita puterea de veto fără ezitare. Cu alte cuvinte, românul a agitat apele degeaba.

O piață nearmonizată la nivel continental

Dezbaterea se înscrie într-un context mai larg al lipsei de armonizare europeană în domeniul jocurilor de noroc.

Spre deosebire de alte sectoare reglementate la nivelul UE, jocurile de noroc rămân o competență națională, cu sisteme și reglementări fiscale care diferă între statele membre.

Această fragmentare a alimentat creșterea litigiilor dintre instanțele malteze și austriece în ultimii ani, legate de încercările jucătorilor străini de a recupera pierderile.

În acest context, ideea unei taxe europene pe iGaming pare a fi un semnal politic puternic, capabil să redeschidă o dezbatere delicată între nevoia unor noi venituri comune, lupta împotriva pieței ilegale și apărarea modelelor naționale pe care unele state membre și-au construit o parte semnificativă a economiei lor digitale.

Multe firme cu licență românească de online au fost înființate în Malta.

Galerie foto

•