BRAT, care măsoară audiența online și print, a formulat pe 19 martie un punct de vedere către Parlament în care și-a expus punctul de vedere cu privire la interzicerea reclamei la jocurile de noroc

Inițiativa BRAT a venit după ce aleșii au votat legea în Senat și urmează ca tema să se mute la Camera Deputaților 

Rețelele sociale nu pot avea tratament special, susține organizația. Iar Playresponsibly a oferit numeroase exemple în care giganții tech au permis reclame la operatori fără licență (AICI, cel mai recent).

„Mai mult, norma legală nu trebuie să creeze efecte discriminatorii. Astfel, vă rugăm să aveți în vedere că marile platforme globale – precum Google, Meta (Facebook, Instagram), TikTok, YouTube, sau X – nu se află sub controlul direct și efectiv al autorităților române în aceeași măsură ca actorii local (inregistrați în România), ceea ce face incomparabil mai dificilă verificarea și sancționarea lor.

În plus, chiar aceste entități au recunoscut public dificultatea operațională majoră pe care o presupune controlul publicității online la scară și interzicerea și eliminarea publicității ilegale, false sau înșelătoare, având în vedere că actorii rău-intenționați își adaptează mereu practicile pentru a evita detecția.

În aceste condiții, o interdicție care produce efecte, în fapt, în principal asupra publisherilor, companiilor OOH și agențiilor locale (din România) riscă să deplaseze această publicitate către zone digitale și mai puțin controlabile, accentuând tocmai aria gri pe care pretinde că o reduce. 

Interzicerea publicității care ajută la orientarea jucătorilor către operatori licențiați de ONJN va limita vizibilitatea brandurilor/operatorilor de jocuri licențiați si va incuraja utilizarea operatorilor de jocuri ilegali/nelicențiați.

În lipsa publicității, jucătorii potențiali vor încerca să identifice operatori de jocuri prin accesarea motoarelor de cautare online (in special Google), care îi vor direcționa catre utilizarea unor site-uri de jocuri ilegale sau din alte zone (cu domeniul inregistrat in .com), nelicențiate în România.

Riscul acesta este amplificat în segmentul tinerilor, care au ca principal mijloc de informare utilizarea motoarelor de căutare (90% dintre tineri) și utilizarea rețelelor sociale (95% dintre tineri)”, se scrie, printre altele, în mesajul adresat decidenților.

Galerie foto

•