A venit răspunsul Comisiei Europene la întrebarea europarlamentarei Sabine Verheyen. Conținutul era unul previzibil: Legea privind serviciile digitale prevede deja mecanisme pentru eliminarea conținutului care promovează jocurile de noroc online neautorizate. Platformele au obligații existente și aplicabile, iar Comisia monitorizează implementarea regulamentului.
Problema este că această interpretare nu atinge întrebarea crucială. Digital Services Act (DSA) nu vizează operatorul ilegal. Nu are niciun mecanism pentru a ajunge la acesta.
Vizează platforma care găzduiește conținutul care îl promovează. Și de acolo, prin presiunea pe care platformele o vor exercita asupra ecosistemelor lor, riscul se va răspândi într-un lanț care ajunge la contracte B2B pe care nimeni nu le-a revizuit încă.
DSA operează pe platforme. Operatorul din Curaçao este inaccesibil.
Regulamentul privind serviciile digitale impune obligații celor care găzduiesc și distribuie conținut, nu celor care îl comandă dintr-o jurisdicție offshore. Platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari trebuie să stabilească mecanisme de raportare accesibile, să evalueze riscurile sistemice asociate cu diseminarea conținutului ilegal și să ia măsuri pentru a le reduce. Mecanismul de aplicare este reactiv: raportare, revizuire și eliminare.
Acest lucru funcționează atunci când volumul problemei este gestionabil. Nu funcționează atunci când 92% din conținutul de jocuri de noroc vizibil utilizatorilor europeni provine din surse neautorizate.
Aceste date provin din studiul Yield Sec comandat de Asociația Europeană a Cazinourilor pentru 2024: 6.200 de operatori ilegali activi pe piața europeană, 80,6 miliarde de euro în venituri brute din jocuri de noroc, comparativ cu 33,6 miliarde de euro în sectorul licențiat, 81 de milioane de europeni expuși sau care interacționează cu servicii nereglementate. Pierderea estimată de venituri fiscale este de 20 de miliarde de euro pe an.
În acest context, un mecanism de eliminare post-raportare nu este scalabil. DSA nu este un instrument pentru reducerea ofertelor ilegale, ci un instrument de redistribuire a responsabilității atunci când eliminarea eșuează.
Comisia a deschis proceduri oficiale împotriva Snapchat pentru gestionarea deficientă a conținutului care promovează produse interzise minorilor, inclusiv jocuri de noroc.
Meta și Instagram sunt sub control pentru inadecvarea instrumentelor de raportare puse la dispoziția utilizatorilor. Pe 28 mai 2026, Temu a primit o amendă de 200 de milioane de euro: cea mai mare impusă în temeiul DSA până în prezent.
Sancțiunile prevăzute de Regulament ajung până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. Pentru o platformă cu miliarde de utilizatori activi, acesta nu este un risc abstract.
Cadrul de răspundere privind DSA este definit în articolele 4, 5 și 6 din Regulament. Articolul 4 stabilește că furnizorii de servicii de găzduire nu sunt răspunzători pentru informațiile stocate dacă nu au fost la curent cu conținutul ilegal și au acționat prompt pentru a-l elimina odată ce au fost notificați. Articolele 26 și 39 impun obligații de transparență asupra conținutului publicitar, cu cerințe specifice pentru platformele mari.
Furnizorii de tehnologie afiliată, sisteme de difuzare a reclamelor și platforme de urmărire facilitează distribuirea conținutului promoțional, indiferent dacă clientul este sau nu un operator reglementat. Dacă clientul este un operator fără licență, iar platforma din amonte primește o acțiune de executare silită, lanțul contractual tot nu reușește să răspundă la o întrebare fundamentală: cine este responsabil pentru conformitatea cu DSA în această relație și în ce măsură?
Contractele B2B active în prezent pe piețele europene au fost negociate într-un context în care DSA era în curs de implementare sau tocmai intrase în vigoare. Clauzele de răspundere, condițiile de despăgubire și specificațiile tehnice reflectă un cadru de reglementare care nu a prevăzut încă acest nivel de expunere pentru platforme.
Spania este în prezent piața europeană cu cea mai agresivă aplicare a legii în domeniul jocurilor de noroc neautorizate. În 2025, DGOJ a impus 58 de amenzi în valoare totală de aproape 111 milioane de euro, inclusiv șase amenzi foarte grave de câte 5 milioane de euro fiecare împotriva operatorilor străini fără licență, însoțite de blocarea site-urilor. Aceasta este o abordare directă, vizibilă, cu efecte concrete pe termen scurt. Nu rezolvă problema structurală. Piața europeană a jocurilor de noroc ilegale valorează 80,6 miliarde de euro.
DSA intervine la un alt nivel. Nu sancționează operatorul ilegal, ci modifică stimulentele platformelor care distribuie mesajul său promoțional.
