Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) solicită public Ministerului Finanțelor elaborarea de urgență a procedurii fără de care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu poate face viramentele prevăzute de lege pentru susținerea filmului românesc și a industriei cinematografice, se arată într-o comunicare publică făcută pe propriul site.

Deși au trecut mai mult de șase ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2020, procedura prin care 4% din sumele colectate de stat de la operatorii de jocuri de noroc trebuiau virate către Fondul cinematografic nu a fost reglementată.

Prin plângerea prealabilă transmisă Ministerului Finanțelor, FACIAS solicită emiterea actului administrativ necesar pentru aplicarea Legii nr. 50/2020.

Dacă ministerul nu își îndeplinește obligația de a emite normele în 30 de zile, asociația avertizează că va sesiza instanța de contencios administrativ pentru obligarea acestuia la elaborarea procedurii.

Lipsește procedura pentru ANAF

Legea nr. 50/2020, care modifică art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, intrată în vigoare în aprilie 2020, prevede că 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc trebuie direcționate anual către Fondul cinematografic.

Fondul este gestionat de Centrul Național al Cinematografiei și are ca scop finanțarea producției de film și susținerea industriei cinematografice din România.

Potrivit legii, suma trebuie virată de Agenția Națională de Administrare Fiscală până la data de 31 mai a fiecărui an, pentru anul precedent.

Pentru ca acest mecanism să poată fi aplicat, Ministerul Finanțelor avea obligația de a elabora procedura necesară în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii.

Deși statul ar fi colectat taxa din industria jocurilor de noroc, sumele care trebuiau să ajungă la Fondul cinematografic nu au mai urmat circuitul prevăzut de lege și nu au fost transferate către cinematografia românească. Suma adunată în timp ar fi de peste 130.000.000 de euro.

Operatorii achită contribuția la Fondul Cultural Național

La rândul lor, operatorii plătesc „taxa pe cultură”. „Noi plătim totul într-un cont la ANAF. Apoi, cei de acolo au obligația să trimită banii mai departe”, specifică un agent economic.

O companie de nivel mediu din domeniul jocurilor de noroc a acceptat să pună la dispoziția Playresponsibly contribuția la Fondul Cultural din 2023 încoace.

Plata este una obligatorie. Asta pentru că irice datorie la stat atrage pierderea licenței.

Mai jos, tabelul și sumele vărsate în contul specific.

Legea 286/2022, în vigoare din 3 noiembrie 2022, a stabilit că firmele din domeniul jocurilor de noroc (inclusiv cele din mediul online) trebuie să plătească o contribuție de 0,5% din veniturile realizate către Fondul Cultural Național.

FCN este un instrument pentru susținerea și realizarea proiectelor culturale, ale cărui venituri proprii provin din mai multe contribuții, printre care se numără și taxa impusă companiilor din domeniul jocurilor de noroc.

Contribuția trebuie calculată lunar de către plătitori și achitată în bugetul Fondului Cultural Național până la data de 15 a lunii următoare. 

Comasând plângerea FACIAS cu documentele furnizate de companie rezultă că banii au fost trimiși în conturile statului, dar acesta nu își respectă obligațiile prevăzute prin lege.

Cum este la alții: Croația alocă bani pentru cultură

Guvernul croat se pregătește să aloce peste 214 milioane de euro din veniturile din jocuri de noroc către programe de interes public, se prevede în noul regulament privind criteriile de distribuire a veniturilor din jocuri de noroc, prezentat de Ministerul Finanțelor și lansat spre consultare publică.

Așa cum a explicat trezorierul general de stat, Danijela Stepić, măsura este adoptată anual pe baza Legii jocurilor de noroc și definește criteriile și procentele prin care o parte din veniturile generate de sector este redistribuită către diferitele domenii prioritare de intervenție: sport, cultură, programele sociale și programe publice.

Propunerea a fost elaborată pe baza unei analize a principalelor nevoi sectoriale, ținând cont de solicitările de finanțare primite, resursele alocate în anii precedenți, sumele neutilizate din anii precedenți și alte surse de finanțare disponibile administrațiilor publice beneficiare.

Printre inovațiile introduse de Legea Jocurilor din 2025 se numără două noi domenii de finanțare care vor primi finanțare încă din 2026: sprijin psihosocial și îmbunătățirea calității vieții veteranilor și victimelor Războiului de Independență al Croației, alături de promovarea și protejarea valorilor legate de conflict; al doilea domeniu se referă la inițiativele pentru revitalizarea demografică a Croației.

Alături de aceste noi domenii, finanțarea va continua să fie direcționată către programe dedicate dezvoltării sportului, prevenirii abuzului de droguri și a tuturor formelor de dependență, activităților sociale și umanitare, serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, educației tehnice, culturii, educației extracurriculare pentru copii și tineri și dezvoltării societății civile.

Obiectivul alocării resurselor este de a aborda principalele probleme critice din diverse sectoare prin colaborarea cu asociații și organizații ale societății civile, sprijinind proiecte capabile să îmbunătățească calitatea vieții populației.

Pentru 2026, veniturile din jocuri de noroc care vor fi alocate prin regulament sunt estimate să depășească 144,6 milioane de euro. Aceasta sumă se adaugă la aproximativ 70 de milioane de euro neutilizate în 2025 și transferate în exercițiul financiar următor, ceea ce aduce suma totală disponibilă la peste 214 milioane de euro.

Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent, când resursele disponibile pentru aceleași programe s-au ridicat la aproximativ 130 de milioane de euro.

Regulamentul a fost supus consultării publice pe 9 iunie, cu termen-limită 19 iunie.

 

Galerie foto

• 

• 

•