Victoria Partidului Laburist (PL) în alegerile generale din Malta reprezintă mai mult decât o simplă confirmare politică internă.

Pentru industria europeană a jocurilor de noroc, este mai presus de toate un semnal că Malta intenționează să continue să apere și să consolideze rolul său de centru strategic pentru iGaming, în contextul în care dezbaterea se intensifică la Bruxelles cu privire la posibila introducere a unor noi forme de impozitare europeană pentru acest sector, una propusă chiar de Victor Negrescu, PSD.

Partidul condus de prim-ministrul aflat la încheiere de mandat și-a asigurat al patrulea mandat consecutiv și, în programul electoral, a acordat o atenție considerabilă industriei jocurilor de noroc, considerată una dintre pietrele de temelie ale economiei naționale.

Sectorul angajează aproximativ 14.000 de persoane și generează o valoare echivalentă cu aproximativ 8% din economia malteză, cifre care explică de ce guvernul continuă să îl considere o resursă strategică.

Obiectivele conturate includ protejarea competitivității fiscale a sectorului, sprijinirea de noi investiții de aproximativ 60 de milioane de euro și crearea a peste 1.300 de noi locuri de muncă prin proiecte legate de jocuri, sporturi electronice și conținut digital imersiv.

Semnificativ este planul de extindere a competențelor Autorității Maltane pentru Jocuri de Noroc (MGA), care ar putea în cele din urmă să reglementeze și să licențieze nu doar operatorii tradiționali de jocuri de noroc online, ci și platformele de esports, studiourile de jocuri video narative, conținutul virtual avansat și, așa cum s-a anticipat în ultimele luni, chiar și operatorii activi în sectorul piețelor de predicție.

Poziția Partidului Laburist se înscrie într-un context european mult mai complex. În ultimele săptămâni, Parlamentul European a discutat posibilitatea introducerii unei noi resurse fiscale alocate bugetului UE printr-o taxă specifică pe sectorul jocurilor de noroc online.

Propunerea face parte din dezbaterea privind viitoarele „resurse proprii” europene, adică surse directe de finanțare pentru bugetul UE, și, conform estimărilor care circulă la Bruxelles, aceasta ar putea genera între 2 și 4 miliarde de euro anual.

Printre principalii oponenți ai inițiativei se numără David Casa, un europarlamentar maltez din partea Partit Nazzjonalista, membru al Partidului Popular European (PPE).

Vorbind în sesiunea plenară a Parlamentului European, Casa a numit propunerea o măsură potențial dăunătoare pentru operatorii europeni reglementați, argumentând că o taxă UE ar risca să mute afacerile și investițiile către jurisdicții din afara UE și să favorizeze indirect piața gri și cea ilegală.

Potrivit lui Casa, Malta ar fi țara europeană cea mai expusă efectelor unei astfel de măsuri, având în vedere impactul pe care jocurile de noroc îl au asupra economiei naționale.

El a mai afirmat că un potențial guvern PN ar garanta un veto asupra oricărei propuneri de taxă europeană pe jocurile de noroc, menționând că introducerea de noi taxe UE necesită unanimitate între cele 27 de state membre.

Spre deosebire de naționaliști, care au adoptat o poziție deschisă față de ideea unei taxe europene pe jocurile de noroc, Partidul Laburist nu a adoptat până acum un ton atât de clar.

Acest lucru se datorează și faptului că propunerea apare în cadrul unei dezbateri pe care o susține reprezentanții Partidului Socialist European, familia politică din care fac parte învingătorii din alegeri.

Asta nu înseamnă că guvernul laburist este în favoarea unei taxe europene pe jocurile de noroc. Dimpotrivă, platforma sa electorală demonstrează dorința de a proteja și dezvolta în continuare sectorul.

Cu toate acestea, comparativ cu poziția Partidului Naționalist, poziția Partidului Laburist pare mai orientată spre gestionarea politică a problemei în cadrul instituțiilor europene, decât spre o confruntare directă.

Problema capătă o importanță strategică deoarece dezbaterea privind impozitarea jocurilor de noroc europene este împletită cu o altă problemă centrală: competitivitatea internațională a operatorilor reglementați.

Mulți observatori din industrie susțin că o creștere a impozitării ar risca să consolideze platformele neautorizate și operatorii offshore, reducând competitivitatea companiilor care operează sub licențe europene. Un subiect care reapare frecvent și în discuțiile despre combaterea pieței ilegale.

În acest scenariu, Malta pare să transmită un mesaj clar. În timp ce Europa dezbate noi venituri fiscale și armonizarea reglementărilor, guvernul insulei continuă să considere jocurile de noroc ca pe un sector care trebuie extins, nu restricționat.

Deschiderea sa către piețele de sporturi electronice, dezvoltare de jocuri video, conținut imersiv și predicții demonstrează dorința de a extinde în continuare domeniul de aplicare al economiei digitale conectate la jocuri.

Prin urmare, rezultatul alegerilor nu numai că garantează continuitatea reglementărilor pentru operatorii de pe insulă, dar reprezintă și un factor care ar putea influența viitoarele discuții europene privind impozitarea sectorului.

În timp ce Bruxelles-ul consideră jocurile de noroc o sursă potențială de noi resurse pentru bugetul UE, Malta continuă să le considere unul dintre principalii factori ai creșterii sale economice și ai competitivității internaționale.

Galerie foto

•