Parlamentul European este împărțit în ceea ce privește posibilitatea introducerii unei noi resurse proprii a Uniunii Europene, legată de sectorul jocurilor de noroc online.

Subiectul a fost în centrul dezbaterii plenare de la Strasbourg privind finanțarea priorităților europene prin noi venituri comunitare, o dezbatere în care Comisia Europeană a confirmat că evaluează o posibilă taxă pe jocurile de noroc online.

Dezbaterea a fost relansată de comisarul european pentru Buget, Piotr Serafin, care a solicitat deschis sprijinul Parlamentului European pentru dezvoltarea unui sistem de noi resurse proprii capabil să finanțeze următorul CFM, Cadrul Financiar Multianual al UE.

„Dacă dorim o finanțare adecvată pentru politica de coeziune, politica agricolă, cercetare, dezvoltare și competitivitate, nu este suficient să vorbim despre cum să cheltuim banii. Trebuie să vorbim și despre cum să strângem resursele pentru a finanța politicile noastre comune”, a declarat el.

Serafin a explicat că Bruxelles-ul evaluează încă propunerile înaintate de Parlamentul European, inclusiv taxa digitală, o taxă pe criptomonede și subvenția pentru jocurile de noroc online.

„Nu există un candidat perfect pentru noi resurse proprii”, a recunoscut comisarul, care a adăugat: „Vor exista critici pentru fiecare propunere, inclusiv pentru cea privind jocurile de noroc online”.

În timpul dezbaterii, mai mulți europarlamentari au pledat pentru necesitatea găsirii de noi venituri europene, pentru a evita reducerile politicilor UE.

Europarlamentara cehă Danuse Nerudova și-a exprimat sprijinul deplin pentru căutarea unor noi soluții fiscale europene. „Știm deja că nimic nu va fi perfect pentru toată lumea”, a declarat ea, menționând că și alte resurse proprii propuse deja de Comisie au întâmpinat rezistență în rândul statelor membre.

Potrivit acesteia, alternativa ar fi o reducere a bugetului european. „Aceleași state care critică resursele proprii se plâng apoi de reducerile la agricultură, coeziune, competitivitate și cercetare”, a observat ea.

Europarlamentara a apărat, de asemenea, ideea unei taxe pe jocurile de noroc online propusă de Parlamentul European, alături de alte opțiuni fiscale. „Trebuie să găsim o soluție împreună, în loc să continuăm să reducem investițiile în viitorul nostru”, a spus ea.

Europarlamentarul român Victor Negrescu s-a pronunțat, de asemenea, cu tărie în favoarea taxei pe jocurile de noroc online. Potrivit deputatului socialist, dezbaterea se referă în primul rând la capacitatea Europei de a-și finanța prioritățile fără a pune această povară pe umerii generațiilor viitoare.

„Sectorul jocurilor de noroc online este extrem de digitalizat, se dezvoltă rapid, operează dincolo de granițele naționale și valorifică avantajele pieței unice. Este corect că acesta contribuie la prioritățile sociale europene și la protecția persoanelor”, a declarat el.

Negrescu a subliniat că propunerea nu are scopul de a înlocui sistemele naționale de reglementare a jocurilor de noroc, ci mai degrabă de a introduce o contribuție europeană limitată pentru marii operatori activi pe piața europeană.

Conform estimărilor citate de deputat, veniturile ar putea ajunge între 14 și 28 de miliarde de euro în următorul buget multianual, o cifră care, a remarcat el, este echivalentă cu actualul buget Erasmus+. Europarlamentarul a ridicat, de asemenea, problema protecției consumatorilor și a luptei împotriva activităților ilegale.

„Piața jocurilor de noroc online prezintă riscuri semnificative legate de spălarea banilor și de rețelele criminale care operează dincolo de granițe”, a declarat el, adăugând că unele țări europene „obțin deja profituri semnificative din industria jocurilor de noroc online”.

Julian Sanchez, un francez, a adoptat un ton complet diferit, atacând dur ideea introducerii unor noi taxe europene. „Uniunea Europeană cheltuiește masiv și scandalos”, a declarat el, acuzând Bruxelles-ul că încearcă să genereze noi venituri, în loc să reducă cheltuielile.

Potrivit lui Sanchez, impozitarea jocurilor de noroc trebuie să rămână o competență națională. „Europa nu poate folosi dependențele cetățenilor pentru a finanța programe ineficiente și politici ideologice”, a spus el. De asemenea, a apărut o rezistență puternică în rândul grupurilor conservatoare și suveraniste.

Europarlamentarul italian Ruggero Razza a adoptat o poziție mai prudentă, recunoscând în același timp necesitatea de a discuta și despre veniturile europene. „Dacă cerem acțiuni pe partea de cheltuieli, trebuie să abordăm și partea de venituri”, a declarat el.

Razza, însă, și-a exprimat îndoielile cu privire la unele dintre resursele proprii deja propuse de Comisie, în special impozitarea marilor companii, despre care consideră că ar putea dăuna competitivității europene.

Deputatul de la partidul Fratelli d'Italia a cerut totuși să se aștepte evaluarea finală de către Comisie a noilor propuneri ale Parlamentului European, inclusiv a celor legate de jocurile de noroc online.

Sprijin pentru taxa pe jocurile de noroc online a venit și din partea deputatului german al Partidului Verde, Rasmus Andresen, care a numit sectorul pariurilor sportive și al jocurilor de noroc online „o industrie în creștere rapidă, care generează profituri enorme în Europa”.

Potrivit lui Andresen, sectorul ar trebui să contribuie mai mult la finanțarea priorităților europene, în special într-un climat economic dificil. „Nu se poate ca o industrie care beneficiază foarte mult de piața europeană să nu participe la finanțarea priorităților comune”, a declarat el.

Alexander Jungbluth, pe de altă parte, s-a opus vehement ideii, acuzând Comisia că exacerbează și mai mult problema pieței negre. Potrivit deputatului german, noile taxe europene pe jocurile de noroc ar risca să favorizeze operatorii ilegali și să înrăutățească situația consumatorilor. „Comisia consideră jocurile de noroc și pariurile ca o nouă sursă de finanțare pentru bugetul european. Acest lucru ar înrăutăți situația, deoarece piața neagră ar continua să se extindă”, a spus el.

Europarlamentarul croat Karlo Ressler a cerut, de asemenea, Parlamentului European să abordeze problema noilor venituri ale UE, inclusiv posibilitatea unei taxe pe jocurile de noroc online, fără a aduce atingere.

Potrivit lui Ressler, sectorul prezintă caracteristici care legitimează considerația europeană: „Este o piață transfrontalieră extrem de digitalizată, care beneficiază de piața unică europeană”, Europarlamentarul a subliniat că, într-o perioadă marcată de crize succesive - de la pandemie la noi tensiuni geopolitice - Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu instrumente financiare mai solide și mai stabile.

Socialista spaniolă Sandra Gómez López, pe de altă parte, a adoptat o poziție foarte dură, apărând deschis propunerea Parlamentului European de a include jocurile de noroc online printre noile resurse proprii ale UE.

„Astăzi nu discutăm pur și simplu despre cum să echilibrăm conturile bugetului european”, a declarat ea. „Decidem dacă noile resurse proprii respectă principiile justiției sociale și ale suveranității europene”, a subliniat ea.

Potrivit lui Gómez López, jocurile de noroc online nu generează valoare reală pentru economia europeană. „Nu ne fac mai buni sau mai competitivi. Dimpotrivă, profită de vulnerabilitatea tinerilor și a persoanelor precare”, a afirmat ea. Europarlamentara a legat problema jocurilor de noroc online de cea a rețelelor sociale, a algoritmilor digitali și a criptomonedelor, argumentând că aceste modele economice au în comun „un fir invizibil, dar devastator: dependența”.

„Vorbim despre industrii concepute pentru a ne monetiza timpul, a capta atenția tinerilor și a le fura economiile”, a López. „Este un sistem care nu numai că exploatează vulnerabilitatea, ci o produce, o alimentează și o transformă într-o afacere profitabilă”.

În discursul său, Gómez López a criticat, de asemenea, prudența Comisiei Europene față de marile platforme digitale din SUA. „Europa a fost prea adesea paralizată de teama reacțiilor lui Trump”, a declarat ea, referindu-se la dificultățile în introducerea unei taxe digitale.

„Dar soluția nu poate fi să cerem familiilor și întreprinderilor europene să facă sacrificii suplimentare. În schimb, trebuie să cerem o contribuție mai mare din partea celor care obțin profituri enorme de pe piața noastră unică fără a lăsa nimic pozitiv în schimb”, a încheiat.

Deputatul suedez Dick Erixon a vorbit, de asemenea, mai succint, dar în favoarea consolidării resurselor proprii. El a criticat dependența Europei de marile companii multinaționale străine din domeniul tehnologiei și al finanțelor. Deputatul belgian Yvan Verougstraete a extins discuția pentru a include și concurența fiscală în cadrul Uniunii Europene.

„Avem nevoie de noi resurse europene și este clar că propunerea privind pariurile online este o idee interesantă”, a declarat el. Potrivit deputatului, adevărata problemă este dificultatea UE de a impozita în mod corespunzător valoarea creată de multinaționale, în special în sectorul digital.

„Astăzi, când întregul edificiu european riscă să slăbească, continuarea apărării fatalismului fiscal este pur și simplu inacceptabilă”, a declarat el. Verougstraete a avertizat, de asemenea, că explozia inteligenței artificiale va face ca o revizuire a sistemului fiscal european să fie și mai urgentă: „Este timpul să dărâmăm unele tabuuri și să reinventăm sistemul nostru fiscal”.

Pe de altă parte, europarlamentarul portughez João Oliveira a adoptat o poziție puternic opusă, acuzând Bruxelles-ul că încearcă să penalizeze economic anumite state membre.

Potrivit lui Oliveira, noile resurse proprii riscă să modifice echilibrele financiare naționale și să afecteze în mod disproporționat țări precum Portugalia, unde sectorul jocurilor de noroc online este deja puternic impozitat.

El a menționat că Portugalia aplică deja cote mari jocurilor de noroc online și a criticat ideea introducerii unui nivel suplimentar de impozitare europeană. Oliveira a denunțat, de asemenea, efectele sociale ale jocurilor de noroc, argumentând că pariurile online „distrug viețile multor tineri”.

Europarlamentarul german Thomas Geisel și-a exprimat, de asemenea, opoziția față de ideea unei taxe europene pe jocurile de noroc online. Deși a recunoscut problemele sociale asociate cu acest sector, Geisel a susținut că responsabilitatea fiscală ar trebui să rămână în sarcina statelor membre. „Responsabilitatea pentru colectarea taxelor aparține statelor individuale”, a declarat el, numind ideea unei taxe europene uniforme pe jocurile de noroc „nerealistă”.

Europarlamentarul spaniol Isabel Benjumea Benjumea a criticat, de asemenea, întregul cadru pentru noile resurse proprii, readucând dezbaterea la problema datoriei europene generate de programul Next Generation EU.

Potrivit europarlamentarului Partidului Popular European (PP), înainte de introducerea unor noi taxe europene, ar fi necesar să se evalueze în mod transparent eficacitatea programelor deja finanțate din datoria comună.

„Comisia propune reduceri, de exemplu la PAC sau la coeziune, alături de noi taxe pe care Consiliul a declarat deja că nu vrea să le aprobe”, consideră ea.

Benjumea a criticat ideea de a finanța rambursarea datoriei europene prin noi taxe pentru cetățeni și întreprinderi. „Înainte de a crea noi structuri fiscale, avem nevoie de o evaluare serioasă a politicilor europene și de un plan clar pentru gestionarea datoriei”, a declarat ea.

Socialistul francez Jean Marc Germain a apărat cu tărie necesitatea introducerii unor noi resurse proprii europene, numind viitoarele negocieri privind bugetul multianual „o decizie istorică” pentru viitorul Uniunii.

Potrivit lui Germain, Europa se confruntă cu o alegere între a continua finanțarea principalelor politici de solidaritate care au caracterizat proiectul european sau a-și reduce ambiția. „Niciodată până acum Parlamentul European nu a propus mijloace atât de semnificative pentru a permite Europei să abordeze provocările timpului nostru”, a declarat el.

Europarlamentarul a acuzat unele guverne naționale că se opun sistematic oricărei noi forme de venituri europene. „Nu apărării, nu digitalului și întotdeauna nu noilor resurse proprii. Dar este clar că avem nevoie de noi venituri”, a declarat el.

Germain a salutat, de asemenea, deschiderea Parlamentului European către noile căi fiscale, inclusiv criptomonedele, serviciile digitale și jocurile online, citând din ideile expuse de Victor Negrescu. „Adevărata întrebare pentru viitorul Europei nu este dacă suntem sau nu în favoarea impozitelor, ci dacă suntem la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm”, a concluzionat el.

Europarlamentarul maltez David Casa, pe de altă parte, s-a opus vehement propunerii, apărând importanța economică a sectorului jocurilor de noroc online pentru Malta și acuzând propunerea că dăunează afacerilor care operează legal în Uniunea Europeană. „Această propunere socialistă riscă să împingă companiile care operează legal în afara Europei”, a declarat el.

Potrivit lui Casa, reglementarea fiscală a jocurilor de noroc ar trebui să rămână o competență națională. „Nu avem nevoie de propuneri socialiste care dăunează pieței europene”, a declarat el, subliniind că sectorul este unul strategic pentru Malta.

Cel mai aprins conflict a avut loc între Casa și Victor Negrescu. Parlamentarul român a răspuns subliniind că multe companii malteze generează profituri prin piețele altor țări europene. „Companiile din Malta obțin venituri pe piețele germane, franceze și românești. Dacă susțineți piața internă europeană pentru sectorul jocurilor de noroc, atunci trebuie să susțineți și responsabilitatea europeană”, a declarat el.

Casa, însă, a respins vehement această abordare. „Poate că nu înțelegeți sistemul nostru, deoarece acest sector nu este la fel de important pentru dumneavoastră ca și pentru noi”, a declarat el. „Nu vom permite altora să decidă termenii pentru companiile care operează în Malta. Malta va decide asupra acestor aspecte”, a încheiat Casa.

Carla Tavares, din Portugalia, a susținut, de asemenea, introducerea unor noi resurse proprii, pledând deschis pentru necesitatea unui buget european mai ambițios. „Nu putem avea un buget timid și limitat”, a declarat ea, îndreptându-se către comisarul Serafin.

„Următorul buget european trebuie să fie un instrument de investiții și coeziune capabil să sprijine o Europă care își protejează și își consolidează economia.” Potrivit lui Tavares, Parlamentul European și-a făcut deja partea, prezentând propuneri concrete.

„Știm bine că un buget credibil și ambițios poate fi construit doar cu venituri noi și resurse proprii noi”, a declarat ea. „Fără resurse proprii noi, nu vom avea obiective noi sau ambiții noi”, a adăugat.

În timpul dezbaterii, parlamentarul portughez a fost presat de compatriotul său João Oliveira, care a solicitat clarificări cu privire la impactul viitoarei taxe pe jocurile de noroc online asupra bugetelor naționale.

Oliveira a întrebat dacă Portugalia riscă să piardă venituri fiscale naționale în favoarea bugetului european și și-a reiterat îngrijorările cu privire la conflictul dintre impozitarea jocurilor de noroc și lupta împotriva dependenței de jocuri de noroc.

Tavares a răspuns apelând la o discuție deschisă. „Trebuie să avem capacitatea și dorința de a găsi soluții și alternative”, a declarat ea. „Nu trebuie să închidem uși”, s-a mai spus.

Europarlamentarul portughez Lídia Pereira a ținut, de asemenea, un discurs detaliat, solicitând ca această problemă să fie abordată „cu seriozitate, pragmatic și responsabil”.

Potrivit lui Pereira, sectorul jocurilor de noroc online este acum „o realitate inevitabilă” și prezintă provocări concrete în ceea ce privește reglementarea și impozitarea transfrontalieră.

„În fiecare an, pierdem venituri de aproximativ 20 de miliarde de euro care nu ajung în bugetele europene”, a declarat ea. „Este logic să luăm în considerare dacă aceste activități pot contribui la finanțarea Uniunii Europene”. Cu toate acestea, europarlamentarul a subliniat aspectele sociale ale fenomenului.

„Jocurile de noroc sunt un viciu, creează dependență, pot distruge relații, stabilitatea financiară și sănătatea mintală. Nu vreau ca Uniunea Europeană să cedeze acestui viciu”, crede ea.

Potrivit lui Pereira, orice nouă impozitare ar trebui să fie însoțită de reguli mai stricte privind publicitatea și protecția minorilor, inclusiv măsuri privind influencerii și platformele digitale. „Dacă există reglementare, trebuie să existe și prevenție”, a afirmat el.

Oliveira a contestat din nou eficacitatea unei taxe europene asupra jocurilor de noroc ilegale, întrebându-se cum ar fi posibilă recuperarea veniturilor fiscale de la operatorii care deja se sustrage controalelor naționale. Pereira a răspuns apărând rolul instituțiilor și al autorităților de reglementare. „Dependența de jocuri de noroc trebuie combătută prin prevenție”, a declarat el. „Este crucial să-i protejăm în special pe tineri, care sunt cei mai expuși riscurilor prezente în spațiile digitale”.

Politicianul portughez Hélder Sousa Silva a susținut, de asemenea, propunerea, numind noile resurse proprii „fundamentale” pentru asigurarea capacității UE de a satisface așteptările cetățenilor și întreprinderilor fără a crește povara fiscală directă asupra bugetelor naționale. Potrivit lui Sousa Silva, unele sectoare economice „beneficiază de avantajele pieței unice europene, contribuind în același timp puțin sau deloc la finanțarea acesteia”.

Printre acestea, el a menționat în mod specific sectorul jocurilor de noroc online și al pariurilor digitale. „Aceasta este o sursă de venit care în prezent este neimpozitată”, a declarat el. „Este, de asemenea, o chestiune de echitate fiscală, deoarece jocurile de noroc tradiționale offline sunt deja supuse impozitării”.

Europarlamentarul a concluzionat argumentând că cei care beneficiază de piața unică europeană „trebuie să contribuie în mod adecvat la finanțarea proiectului european”.

Din dezbaterea care a apărut în plen, se pare că există, cel puțin numeric și politic, o prevalență a pozițiilor în favoarea explorării ideii unei taxe pe jocurile de noroc online ca o nouă resursă a UE, deși cu o prudență considerabilă și diferențe între grupurile politice.

Grupurile Socialiștilor, Verzilor și o parte din cele Liberale au susținut deschis propunerea. Cele mai recurente argumente au fost trei: necesitatea unor noi venituri pentru a susține următorul buget al UE, natura transfrontalieră și extrem de profitabilă a sectorului și costurile sociale asociate cu dependența de jocuri de noroc și protecția minorilor.

Chiar și unii eurodeputați mai moderați sau PPE nu au închis ușa propunerii. Ruggero Razza, de exemplu, deși precaut, a recunoscut că, dacă sunt necesare mai multe investiții europene, trebuie abordată și problema veniturilor.

Cea mai vocală opoziție a venit în principal din partea grupurilor conservatoare și suveraniste și a parlamentarilor din țări cu o expunere economică semnificativă la sectorul jocurilor de noroc online, în special Malta. David Casa a apărat deschis industria jocurilor de noroc malteză, argumentând că propunerea riscă să penalizeze operatorii europeni legali și să ia competențele fiscale ale statelor membre.

Julian Sanchez, Alexander Jungbluth, Thomas Geisel și João Oliveira s-au opus, de asemenea, propunerii, deși din motive diferite: suveranitatea fiscală națională, teama de extinderea pieței negre, critica noilor taxe europene și îndoielile cu privire la eficacitatea măsurii în combaterea dependenței de jocuri de noroc.

Per total, climatul politic al dezbaterii pare să indice că propunerea nu mai este considerată marginală sau simbolică. Mai multe intervenții au arătat că ideea unei taxe pe jocurile de noroc online devine o parte concretă a negocierilor privind viitoarele resurse proprii ale UE.

Și comisarul european pentru Buget, Piotr Serafin a precizat că Comisia consideră propunerea credibilă din punct de vedere politic și demnă de evaluare din punct de vedere tehnic.

 

 

Galerie foto

•