Contribuția pe care operatorii de păcănele trebuie s-o achite sub forma taxei de Joc Responsabil riscă să arunce în aer piața jocurilor de noroc, subiect sensibil anticipat de Playresponsibly.

ONJN i-a avertizat pe un ton amenințător pe organizatori, trimițându-le somații de plată pe mail, că nu le va autoriza niciun aparat la următoarea ședință a comisiei, programată pe 27 februarie, dacă nu achită în întregime (de altfel, nici nu se poate plăti în rate) taxa respectivă, care pentru firme reprezintă un cost anual.

Oficiul nu a autorizat sloturi nici la ședința din 13 februarie, dar, acum, graba și miza sunt mult mai mari pentru companiile din domeniu.

Explicația este simplă. Februarie este ultima lună în care se pot pune/menține în funcțiune păcănele, fără să fie nevoie ca la dosar să existe și o hârtie de la Primărie. Actul va trebui să confirme că respectiva companie are OK-ul autorităților locale să-și țină sălile deschise.

În curând, documentul cu pricina va fi o condiție obligatorie de autorizare, în urma descentralizării. Așa se explică goana după autorizare din aceste zile, iar ședința de peste exact o săptămână este crucială.

Fericiții care vor autoriza aparate pe 27 februarie nu le vor putea fi închise sălile de jocuri din orașe pe toată perioada de autorizare a aparatelor (12 luni). 

Ca să-și „betoneze” locațiile fizice și să nu se poată atinge primarii de ei, în așteptarea deciziilor venite de la Consiliile Locale, au de trecut însă un prag dur: achitarea taxei de Joc Responsabil.

Practic, statul (care primește 85% din această taxă), prin brațul său armat - ONJN, i-a prins și îi strânge cât poate de puternic cu ușa! 

Patronii trebuie să scoată din buzunar milioane de euro în decurs de câteva zile, altfel riscă să nu poată autoriza aparatele cărora le expiră dreptul de funcționare. Și nici alte aparate noi.

Dar riscul ar putea fi, de fapt, unul și mai mare. Unii spun că neplata taxei ar putea fi motiv de revocare a licenței, deci risc de pierdere a întregii afaceri.

Neplata taxelor către Buget este, în sine, motiv de revocare a licenței, nu doar de suspendare a autorizațiilor.

Doar că taxa de Joc Responsabil înseamnă o datorie către ONJN, nu către Buget, la modul direct. Banii ajung la Buget doar trimiși de către Oficiu.

„Nu este o taxă la Bugetul general consolidat, așa că nu poate fi motiv pentru revocarea de licență. Eu îi datorez bani ONJN-ului, nu Bugetului.

Ce face instituția cu banii mai departe este problema acesteia. Faptul că 85% din sumă ajunge la Buget este fix doar treaba ONJN-ului.

E ca situația de la Kaufland, când cumperi o pâine. Achiți 10 lei casierei și mai departe e treaba supermarketului ca din suma aia să-și achite dările la stat.

Omul nu are nicio datorie directă către Buget, ci doar față de supermarket. Declarația fiscală de la taxa JR se face către ONJN, nu către Buget”, se apără industria.

Există și păreri contrare: „Scrie în lege că taxa este de natura creanței fiscale și se execută conform Codului de procedură fiscală. 

Deci, toată procedura, de la individualizare, înființare titlu de creanță, încasare, executare silită, calcul majorări și penalități, toate sunt similare cu cele administrate de ANAF”.

100.000 de euro de achitat în câteva zile pentru o firmă cu 200 de aparate

Tranziția de la 2025 la 2026 înseamnă pentru unii o dublă taxare, dar există teama că se poate ajunge chiar la o triplare, după cum invocă companiile aflate cu apa la gât.

Ca exemplu, o firmă care deține în acest moment un număr de 200 de aparate trebuie să achite, dintr-un foc, suma de 100.000 de euro pentru Joc Responsabil. 

Firmele spun că au fost luate prin surprindere de ofensiva statului. Li s-a comunicat abia acum trei zile că până pe 27 februarie trebuie să facă rost de acești bani.

Totul pentru a putea autoriza fie și doar câteva aparate. Încurcătura a pornit după precizările apărute la jumătatea anului trecut în Legea 141, care a produs efecte după 28 iulie.

Plata taxei respective nu este condiție pentru acordarea autorizării unui aparat, dar trebuie achitată în 10 zile de la emiterea deciziei, fiind deci o obligație ulterioară autorizării.

Totuși, dacă nu este plătită până la scadență (cele 10 zile), aparatul nu își pierde autorizația, dar se declanșează un litigiu în tribunal între ONJN și companie, iar operatorul riscă să nu-i mai fie aprobate nici alte dosare de autorizare.

Cine a avut de autorizat aparate în a doua jumătate a anului 2025 a plătit deja taxa respectivă, iar acum o mai plătește o dată, ca și impunere pentru anul calendaristic în curs, în funcție de numărul de aparate existent la 25 ianuarie.

Asta i-a scos din minți pe unii!

„Plătești pentru un mort!”

„Să luăm cazul unui aparat autorizat cu data de 1 decembrie 2025. S-a plătit atunci suma de 500 de euro. Asta ar trebui să mă țină pe toată perioada autorizării, adică 12 luni.

Acum, statul spune: este o taxă anuală, trebuie să o achiți pe 2026 pentru toate aparatele pe care le ai în priză pe 1 ianuarie, inclusiv cel autorizat pe 1 decembrie.

Pentru o perioadă de 11 luni, taxa respectivă se suprapune, este plătită de două ori. Deci, slotul a achitat în mod dublu suma, dar statul nu o consideră astfel.

Apoi, ca să-i prelungești funcționarea acelui aparat, care expiră pe 30 noiembrie 2026, când se fac 11 luni de funcționare, mai plătești o dată 500 de euro?

Ce facem, ajungem la triplare? Pe lângă faptul că somația asta este prezentată eronat ca o creanță bugetară”, se plâng operatorii de păcănele.

Triplare nu va putea fi, din moment ce este vorba despre taxă anuală, deci ține loc pe toată durata lui 2026, însă un alt gen de situație îi înfurie.

„Să mai luăm un caz. Cel mai cinic dintre toate. Ai un aparat autorizat pe 1 februarie 2025. Ai plătit până pe 10 februarie taxa aferentă de Joc Responsabil, de 500 de euro.

Autorizația lui expiră pe 31 ianuarie 2026, dar nu mergi cu el mai departe, îl scoți din funcțiune. Din diverse motive.

ONJN spune că, și pentru el, trebuie să plătești pentru tot anul 2026 suma de 500 de euro, căci l-a găsit în priză pe 25 ianuarie, deși tu îl scoți din uz. 

Practic, plătești pentru un mort!”, mai spun, cu năduf, cei din industrie. Firmele cer să nu fie obligate să achite pentru ceva ce nu mai au în funcțiune.

Tensiune în creștere în birourile de la ONJN

În interiorul ONJN, sub presiunea ANAF, care a ordonat recoltatea de urgență a sumelor de la Joc Responsabil, tensiunea este în creștere.

Mulți operatori nu au fonduri să achite taxa, mai ales că trebuie să strângă sume importante în doar câteva zile.

Motiv pentru care sunt pregătiți să conteste în instanțe deciziile de plată ale ONJN, socotindu-le abuzive.

Și angajații Oficiului resimt greutatea momentului, pe holuri și în birourile din clădirea aflată pe Calea Victoriei numărul 9.

Două angajate de la Joc Responsabil ar fi intrat în concediu de odihnă în regim de urgență, tocmai pentru a nu fi nevoite să semneze documente care le-ar putea atrage răspunderea juridică.

Proteste ar fi venit și de la o angajată de la Departamentul Juridic. După ce ar fi comentat negativ într-o ședință legat de subiect, respectiva persoană ar fi fost retrogradată de la Juridic la Monitorizare pentru următoarele 3 luni, ca pedeapsă.

Redacția nu a putut confirma cele două informații din mai multe surse independente.

Statul primește 17.000.000 de euro de la păcănele terestre de pe urma taxei de Joc Responsabil

Cum arată felia de „tort” pe care Bugetul României o primește adunând această taxă mult-discutată și pentru care ANAF insistă la sânge?

Un mic istoric, înainte. Din 2018, ONJN tot colectează bani din taxele operatorilor de jocuri de noroc cu obligația de a pune pe picioare programe de prevenție și tratare a dependenței de jocuri de noroc

Abia acum, în mandatul lui Vlad Soare, a fost deblocată o sumă pentru această misiune, trecută în caietul de sarcini din Programul Național de Interes Public „Conștient și Liber”.

Instituția aflată în subordinea Finanțelor pune la bătaie 5.000.000 de euro dintre cele 27.000.000 de euro, suma totală adunată în conturile de la Trezorerie și care nu poate primi altă destinație decât cea pentru Joc Responsabil.

În ultimii 8 ani, statul a crescut taxele pentru operatori de 100 de ori. Până de curând, 70% din taxa pentru Joc Responsabil mergea la Bugetul Statului, iar restul de 30% - la ONJN, tot pentru Joc Responsabil.

Recent, statul cel calic a mărit la 85% procentul din care se înfruptă, iar Oficiului i-a lăsat „halca” de 15%. Și statul, și Oficiul au misiunea să facă prevenție de acești bani. Nu este clar ce face statul cu banii.

Și acum, situația la zi. În România, la nivelul anului 2025 erau în funcțiune 50.000 de aparate. Numărul lor a fost decimat de suprataxare și de migrarea către online, iar acum ar mai fi doar 40.000 de bucăți.

Asta înseamnă că, din taxa de Joc Responsabil, de la păcănele terestre s-ar aduna, în total, circa 20.000.000 de euro (500 de euroX40.000 de unități). Un procent de 85% din această sumă merge, așadar, la Buget. Asta înseamnă 17.000.000 de euro. 

Sunt banii care trebuie adunați de pe urma taxei de Joc Responsabil de la operatorii de jocuri landbase.

O contribuție ceva mai mică de pe urma acestei taxe o oferă firmele de online, dar doar din simplul motiv că sunt mai puține la număr. Pentru astfel de societăți, taxa de Joc Responsabil este de 500.000 de euro de fiecare societate (pe piață sunt 30 de astfel de companii - AICI, ultima intrată pe piață).  Astfel, încă 12.750.000 de euro vin la Buget din cele 15.000.000 de euro. 

Trecutul taxei

Taxa de Joc Responsabil are un istoric recent. A avut mai multe forme și diverse valori. În 2023, se plătea pe firmă, nu pe aparat.

Conform prevederilor de atunci, o companie achita 1.000 de euro pentru taxa de Joc Responsabil. Pentru tot anul.

În 2024, taxa a rămas anuală, dar a devenit 300 de euro per aparat (nu s-a mai discutat despre firme). Iar în 2025, suma de plată a crescut la 500 de euro pentru fiecare slot.

Un aparat de tip slot-machine are costuri de 7.500 de euro pe an: 6.000 de euro taxă de autorizare, 1.000 de euro este taxa de viciu, iar 500 de euro este contribuția la Joc Responsabil.

În plus, firma care le deține achită o taxă de licență de 150.000 de euro pe an. Ea se poate pierde în caz de neplată a acestei taxe.

Din toate taxele colectate de la firme (mai puțin cea de Joc Responsabil, care are statutul precizat mai sus), 98,8% încasează statul, un procent de 1% merge în buzunarele Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), iar 0,2% din sumă primește Comitetul Național Paralimpic (CNP).

 

 

Galerie foto

• 

•