Piața sloturilor suferă modificări de la o lună la alta, trendul fiind unul exclusiv negativ. În spațiul public a apărut o analiză făcută pe intervalul martie-aprilie și bazată pe datele publice disponibile în Registrul ONJN la data de 6 aprilie 2026.
Cu mențiunea că acele 9 firme cu licența deja revocată de la 1 aprilie apar cu aparate autorizate. Încă două firme urmează să rămână fără licență de la 1 mai: Nagra Gaming și Star Service Provider.
Fără prelungirea de către ONJN a autorizațiilor la sloturile cărora le expiră dreptul de funcționare, ambele scad sub numărul minim prevăzut de lege, 75, și urcă la 11 numărul companiilor care ies forțat de pe piață (AICI, celelalte 9 nume).
Aparatele „dispar” la foc automat din statistici. Din 33.243, acum ar mai fi în priză doar 30.000 de sloturi.
În aprilie ies din funcțiune 3.194 de aparate, iar în mai -3.877 de sloturi, dacă Oficiul își păstrează linia și nu autorizeză. Cifra nu este una asumată de autorități.
„Datele din aprilie 2026 au fost extrase din Registrul Public al Mijloacelor de Joc administrat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Au fost reținute exclusiv mijloacele de joc aflate în exploatare care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții: data de expirare ulterioară datei de 31 martie 2026 sau data de autorizare în ultimele 12 luni raportat la 6 aprilie 2026.
Clasificarea locațiilor s-a realizat conform următoarelor praguri: sălile de jocuri presupun minimum 20 de aparate slot machines și/sau rulete în Municipiul București, respectiv minimum 12 în restul țării; agențiile de pariuri funcționează cu maximum 5 aparate slot machines și/sau rulete; agențiile Loto sunt definite prin prezența a cel puțin unui terminal VLT”, precizează analiza.
„Expirarea autorizațiilor la data de 31 martie 2026 a generat o reducere semnificativă a numărului de locații active în două din cele trei categorii analizate.
Agențiile de pariuri înregistrează cea mai pronunțată contracție, atât în termeni absoluți (−680 de locații), cât și procentuali (−21,5%). Acest lucru se explică prin vulnerabilitatea structurală a acestor locații: funcționând cu un număr redus de aparate (maximum 5), pierderea chiar și a unui singur aparat prin expirarea autorizației poate determina ieșirea locației din parametrii de clasificare sau încetarea activității.
Sălile de jocuri au pierdut 225 de unități la nivel național (−16,5%). Deși impactul procentual este mai redus comparativ cu agențiile de pariuri, semnificația economică este considerabilă, sălile de jocuri reprezentând locații cu un volum substanțial mai mare de mijloace de joc și, implicit, de activitate economică asociată.
Agențiile Loto rămân practic neafectate (+7 la nivel național, +1,0%). Terminalele VLT operează sub un regim de autorizare distinct, nefiind supuse aceluiași ciclu de expirare care a afectat aparatele slot machines și ruletele. Creșterea marginală reflectă dinamica normală a pieței în acest segment.
Din perspectivă geografică, distribuția impactului este relativ uniformă: Municipiul București înregistrează scăderi ușor superioare procentual (−22,1% la agenții de pariuri, −17,9% la săli de jocuri) față de restul țării (−21,4%, respectiv −16,3%), ceea ce sugerează că fenomenul expirării autorizațiilor afectează piața în mod omogen, fără concentrări regionale semnificative.
Reducerea numărului de locații active se reflectă direct și în diminuarea numărului de operatori care dețin autorizații de exploatare a jocurilor de noroc. Dacă în luna iulie 2025 existau 84 de operatori cu autorizații de exploatare valabile, la data de 1 mai 2026 acest număr se va reduce la doar 58 de operatori, ceea ce reprezintă o scădere de 26 de operatori (−31,0%). Această contracție semnificativă a numărului de operatori activi evidențiază amploarea procesului de consolidare a pieței, cu implicații directe asupra mediului concurențial și asupra structurii industriei jocurilor de noroc din România.
Închiderea a 905 locații (225 săli de jocuri și 680 agenții de pariuri) la nivel național implică pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă, atât direct – prin încetarea contractelor de muncă ale personalului din locațiile închise (operatori aparate, casieri, personal de securitate, personal administrativ) – cât și indirect, prin reducerea cererii de servicii conexe (întreținere echipamente, servicii de curățenie, transport valori). Având în vedere că o sală de jocuri angajează în medie între 15 și 30 de persoane, iar o agenție de pariuri între 3 și 8 persoane, estimarea pierderii totale de locuri de muncă directe se situează la 5.415 de persoane la nivel național”, mai susține studiul.
