Studiul „Generația Z 2.0” a relevat faptul că sunt necesare intervenții timpurii și integrate care să implice elevii, familiile, școlile, serviciile de sănătate și mediile digitale.
Asta după ce mai mult de unul din șase elevi italieni cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani se implică în cel puțin un comportament riscant legat de utilizarea problematică a rețelelor sociale, a gamblingului sau a jocurilor de noroc.
Datele sunt disponibile în sondajul național „Dependențele comportamentale în Generația Z 2.0”, realizat între octombrie și decembrie 2025 de către Centrul Național pentru Adicții și Dopaj al Istituto Superiore di Sanità, în colaborare cu Departamentul pentru Politici privind Drogurile și Alte Adicții din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri.
Studiul, realizat pe un eșantion reprezentativ de elevi din școlile italiene, a implicat 198 de școli și peste 18.000 de elevi, inclusiv 8.272 din gimnaziu și 10.123 din liceu.
Rezultatele arată că 17,3% dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, echivalentul a aproximativ 280.000 de copii, și 17,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, echivalentul a peste 400.000 de elevi, prezintă cel puțin unul dintre cele trei comportamente de risc analizate.
„Rezultatele”, subliniază Simona Pichini, directoarea Centrului Național pentru Adicții și Doping de la ISS, „arată cum dependențele comportamentale reprezintă una dintre domeniile emergente ale sănătății publice la vârsta dezvoltării: jocurile video, jocurile de noroc și rețelele sociale pot căpăta caracteristici problematice pentru unii adolescenți, până la punctul de a interfera cu somnul, studiul, relațiile, timpul liber și bunăstarea psihologică”.
Jocurile electronice, precum console, computere, smartphone-uri și tablete, reprezintă cel mai frecvent comportament problematic în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. În această grupă de vârstă, 13,6% prezintă un profil compatibil cu o tulburare de joc, echivalentul a aproximativ 219.000 de elevi. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, procentul scade la 7,9%, corespunzând la aproximativ 183.000 de copii.
Jocurile devin un motiv de îngrijorare nu doar din cauza utilizării jocurilor video, ci și atunci când sunt persistente și dificil de controlat.
„Suprapunerea cu alte comportamente problematice este, de asemenea, semnificativă”, adaugă Claudia Mortali de la Centrul Național pentru Dependență și Doping de la ISS.
„Printre elevii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani cu probleme de jocuri de noroc”, specifică ea, adăugând că „9,5% prezintă, de asemenea, un profil de probleme de jocuri de noroc, comparativ cu 0,5% dintre elevii care nu joacă jocuri video. În mod similar, printre elevii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani cu probleme de jocuri de noroc, 15,3% au, de asemenea, un profil de probleme de jocuri de noroc, comparativ cu 2,5% dintre elevii care nu joacă jocuri video”.
O altă zonă de îngrijorare se referă la cheltuielile pentru jocurile video. Printre elevii cu probleme de jocuri de noroc, aproape unul din doi raportează că a cheltuit bani în ultimele 12 luni pentru a avansa mai repede sau pentru a obține avantaje în joc. Aceasta include achiziționarea de loot box-uri, pachete digitale cu conținut „misterios” sau chei pentru a le deschide care permit recompense cu rezultate incerte.
Aproximativ 340.000 de elevi cu un profil de jocuri de noroc riscant sau problematic
Jocurile de noroc, o activitate interzisă minorilor sub 18 ani, continuă să implice o parte semnificativă a adolescenților. Printre elevii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, 10,6% raportează că au jucat jocuri de noroc în ultimele douăsprezece luni, în timp ce în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, procentul crește la 22,1%.
În total, se estimează că 340.000 de studenți italieni se angajează în comportamente de jocuri de noroc riscante sau problematice. Cele mai critice profiluri sunt asociate cu asumarea de riscuri, impulsivitate și agresivitate crescute, dificultăți de somn, simptome de anxietate și depresie, experiențe de hărțuire cibernetică și monitorizare redusă din partea adulților.
Jocurile de noroc online sunt deosebit de importante: printre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani care joacă exclusiv online, 20% sunt jucători cu probleme, comparativ cu 13,7% dintre cei care joacă exclusiv în locații fizice. Aceste date întăresc necesitatea de a împiedica accesul minorilor la platformele de jocuri de noroc prin sisteme fiabile de verificare a vârstei și controale eficiente.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale afectează 1% dintre elevii cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani (aproximativ 15.900 de elevi) și 2,1% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani (aproximativ 48.600 de elevi), o scădere față de 2022.
Această constatare pozitivă, însă, nu elimină nevoia de atenție pentru elevii a căror utilizare a rețelelor sociale devine excesivă și compulsivă, interferând cu somnul, studiul, relațiile și bunăstarea psihologică.
„Rezultatele”, conchide Pichini, „arată că jocurile de noroc și utilizarea problematică a rețelelor sociale nu sunt fenomene izolate, ci adesea au aceleași condiții de vulnerabilitate și pot apărea simultan. Acest lucru confirmă necesitatea unor intervenții timpurii și integrate care să implice elevii, familiile, școlile, serviciile de sănătate și mediile digitale.”
